A început criza alimentară globală

Seta TUTUNDJIAN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 946 din 26 mai ÔÇô 1 iunie 2022
image

Pre╚Ťurile alimentelor la nivel global explodeaz─â. Indicele de pre╚Ťuri pentru produse alimentare al Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite pentru Alimenta╚Ťie ╚Öi Agricultur─â (FAO) ÔÇô care acoper─â un co╚Ö de cump─âr─âturi cu produse alimentare de baz─â (cereale, carne, lactate, uleiuri vegetale ╚Öi zah─âr) ÔÇô a atins un maxim record de 159,7 ├«n martie, fa╚Ť─â de 141,1 ├«n luna precedent─â. Chiar dac─â ├«n aprilie a sc─âzut u╚Öor, la 158,5, evenimentele recente ÔÇô nu ├«n ultimul r├«nd r─âzboiul Rusiei ├«n Ucraina ÔÇô vor continua s─â ├«mping─â pre╚Ťurile spre noi maxime, cu implica╚Ťi devastatoare pentru criza alimentar─â global─â.

Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale: restric╚Ťiile de transport ╚Öi ├«ntreruperile lan╚Ťurilor de aprovizionare au dus la cre╚Öterea pre╚Ťurilor, afect├«nd traiul din mediul rural ╚Öi agrav├«nd insecuritatea alimentar─â ÔÇô mai ales pentru cei s─âraci. Acum, r─âzboiul din Ucraina amplific─â aceste probleme, ambele tabere fiind mari exportatori de alimente, combustibili ╚Öi ├«ngr─â╚Ö─âminte.

Dar o amenin╚Ťare chiar mai mare la adresa securit─â╚Ťii alimentare globale o reprezint─â schimb─ârile climatice. Fenomene meteorologice extreme, precum valuri de canicul─â, inunda╚Ťii ╚Öi secete prelungite, au deja un impact major asupra produc╚Ťiei agrare ╚Öi disponibilit─â╚Ťii alimentelor. Pe m─âsur─â ce temperaturile cresc, aceste ╚Öocuri vor deveni tot mai frecvente ╚Öi mai puternice. Dac─â ├«nc─âlzirea global─â dep─â╚Öe╚Öte pragul de 1,5 grade Celsius (├«n raport cu temperatura pre-industrial─â a P─âm├«ntului), situa╚Ťia va deveni catastrofal─â.

Dup─â cum arat─â cel mai recent raport al Grupului de Exper╚Ťi Interguvernamentali pentru Schimb─âri Climatice, pentru a evita dep─â╚Öirea acestui prag e nevoie de m─âsuri drastice ╚Öi imediate. Dar atenuarea acestei evolu╚Ťii climatice e doar o parte a problemei. Protejarea comunit─â╚Ťilor vulnerabile ├«n fa╚Ťa ├«nc─âlzirii globale deja declan╚Öate va presupune investi╚Ťii la scar─â larg─â pentru adaptarea la noile condi╚Ťii.

Chiar ╚Öi ├«n cel mai optimist scenariu de atenuare, se a╚Öteapt─â ca ├«nc─âlzirea global─â s─â ating─â pragul de 1,5 grade Celsius ├«ntr-un deceniu, ├«nainte s─â ├«nceap─â s─â scad─â. Ceea ce va duce la o deplasare a zonelor climatice, la cre╚Öterea nivelului m─ârilor ╚Öi la o perturbare a ciclului hidrologic, care va cre╚Öte frecven╚Ťa ╚Öi intensitatea fenomenelor meteorologice extreme. Pe l├«ng─â cre╚Öterea riscurilor economice ╚Öi sanitare, e posibil ca perturbarea aprovizion─ârii cu alimente ╚Öi ap─â s─â duc─â la tulbur─âri sociale ╚Öi politice ÔÇô prin alimentarea unui cerc vicios al s─âr─âciei, foametei, instabilit─â╚Ťii ╚Öi chiar al conflictelor ÔÇô ╚Öi la o cre╚Ötere masiv─â a migra╚Ťiei.

La baza oric─ârei agende de atenuare ╚Öi adaptare climatic─â trebuie s─â stea un sistem alimentar mai rezilient, mai durabil ╚Öi mai echitabil. Dar piedicile din calea construirii unui astfel de sistem nu trebuie subestimate, mai ales ├«n ╚Ť─ârile ╚Öi regiunile cu un sol s─ârac, unde terenul are o valoare agricol─â sc─âzut─â, resursele naturale, precum apa, s├«nt limitate sau degradate ╚Öi condi╚Ťiile socio-economice s├«nt dificile.

Dat─â fiind productivitatea sc─âzut─â a terenurilor agricole, astfel de medii agrare cu randament marginal nu pot s─â sus╚Ťin─â produc╚Ťia durabil─â a unei cantit─â╚Ťi suficiente de hran─â pentru asigurarea nevoilor nutri╚Ťionale ale localnicilor. De fapt, chiar dac─â mai pu╚Ťin de 25% din popula╚Ťia global─â locuie╚Öte ├«n medii marginale ÔÇô un num─âr estimativ de 1,7 miliarde de oameni ÔÇô, ei reprezint─â 70% din popula╚Ťia s─ârac─â ╚Öi subnutrit─â a planetei.

S─âr─âcia ╚Öi foametea ├«i pot determina pe fermieri s─â supraexploateze resursele precare ale mediului, pentru a putea supravie╚Ťui pe termen scurt, chiar ╚Öi cu pre╚Ťul sec─âtuirii pe termen lung a terenurilor agricole ╚Öi pauperiz─ârii gospod─âriilor ╚Öi comunit─â╚Ťilor ├«n care tr─âiesc. Cei care locuiesc ├«n zone ├«ndep─ârtate, cu infrastructur─â redus─â, cu oportunit─â╚Ťi economice alternative restr├«nse ╚Öi cu acces limitat la pie╚Ťe, s├«nt cu prec─âdere ├«nclina╚Ťi s─â recurg─â la astfel de practici.

De aceea, ╚Ť─ârile cu suprafe╚Ťe mari de terenuri agricole marginale se bazeaz─â pe importul de alimente ÔÇô care ajunge uneori la peste 80% din necesarul de consum. Perturb─ârile aduse de pandemie ╚Öi de r─âzboi, cumulate cu cre╚Öterile de pre╚Ťuri provocate de aceste neajunsuri, au ar─âtat c├«t de vulnerabile s├«nt astfel de ╚Ť─âri. Potrivit raportului FAO despre Situa╚Ťia alimenta╚Ťiei ╚Öi agriculturii 2021, ├«n anul 2020 au fost afecta╚Ťi de foamete cu 161 de milioane mai mul╚Ťi oameni dec├«t ├«n 2019. Iar Programul Alimentar Mondial avertizeaz─â c─â r─âzboiul, COVID-19, criza climatic─â ╚Öi cre╚Öterea pre╚Ťurilor au ├«mpins, cumulate, 44 de milioane de oameni din 38 de ╚Ť─âri la limita foametei.

╚Ü─ârile care au dificult─â╚Ťi ├«n a asigura suficient─â hran─â pentru satisfacerea nevoilor nutri╚Ťionale ale popula╚Ťiei ├«╚Öi reevalueaz─â dependen╚Ťa de importul de alimente ╚Öi urm─âresc s─â extind─â produc╚Ťia local─â. Dar, c├«t─â vreme nu este luat─â ├«n calcul durabilitatea, eforturile de a spori rezilien╚Ťa pe termen scurt prin scurtarea lan╚Ťurilor de aprovizionare ar putea submina rezilien╚Ťa pe termen mediu ╚Öi lung, prin epuizarea resurselor agricole, precum solul ╚Öi apa.

Durabilitatea nu e ieftin─â. ├Än contextul constr├«ngerilor biofizice ╚Öi climatice, o produc╚Ťie eficient─â presupune investi╚Ťii ├«n tehnologii costisitoare. Dar structurile de guvernare slabe, perspectivele de cre╚Ötere limitate ╚Öi supra├«ndatorarea reprezint─â o mare problem─â pentru multe ╚Ť─âri. Pandemia a pus o presiune considerabil─â asupra bugetelor publice, iar criza datoriilor planeaz─â asupra multor guverne, ├«n condi╚Ťiile ├«n care ├«mprumuturile f─âcute pentru gestionarea pandemiei devin scadente.

Nu ne putem a╚Ötepta ca ╚Ť─ârile s─ârace ╚Öi vulnerabile s─â poat─â face fa╚Ť─â miriadelor de probleme intercorelate cu care se confrunt─â ÔÇô de la poluare ╚Öi sc─âderea biodiversit─â╚Ťii la foamete ╚Öi s─âr─âcie ÔÇô f─âr─â s─â fie ajutate. Pentru a consolida securitatea alimentar─â ╚Öi nutri╚Ťional─â pe termen lung, trebuie s─â c─âut─âm, dincolo de nivelul de ╚Ťar─â, solu╚Ťii regionale ╚Öi interna╚Ťionale care iau ├«n considerare nevoile comunit─â╚Ťilor din mediile marginale. Altfel, nu vom sc─âpa de ciclurile destabilizatoare ale foametei, migra╚Ťiei ╚Öi violen╚Ťei.

Seta Tutundjian, fondator ╚Öi director executiv al Thriving Solutions, este membru al Grupului de Exper╚Ťi la Nivel ├Änalt (HLEG) pentru stabilirea cerin╚Ťelor Platformei Interna╚Ťionale pentru ╚śtiin╚Ťa Sistemelor Alimentare (IPFSS) ╚Öi co-director al ini╚Ťiativei globale Food is Never Waste.

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

Traducere de Matei PLE┼×U

Foto: wikimedia commons

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.