Zbîrci!

Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
„Cu bule“ jpeg

Printre atîtea forme şi expresii colocviale neînregistrate de dicţionarele noastre generale, dar cunoscute de foarte mulţi vorbitori, se numără expresia a o zbîrci, cu sensul „a greşi“ („a gafa“, „a o da în bară“ etc.). În DEX apare un singur sens, concret, al verbului a zbîrci: „a face zbîrcituri; a se strînge în cute, a face riduri; a se încreți, a se rida“. Uzul colocvial răspîndit în prezent fusese totuşi înregistrat de dicţionarul lui A. Scriban (1939), care indica un context specific – a zbîrci la joc –, cu atestare în zona Buzăului şi cu explicaţia „a spurca, a greşi, a da o lovitură greşită“. Ceva mai tîrziu, Glosarul regional Argeş al lui D. Udrescu (1967) consemna verbul a zbîrci – Ai zbîrcit, nu mai joci! –, alături de un substantiv, în expresia sinonimă a face zbîrci (Ai făcut zbîrci, nu mai joci, gata!) şi de interjecţia zbîrci! – „exclamaţie cu care copiii marchează o greşeală, în timpul jocului numit «şotron»“.

Expresia a o zbîrci (în care verbul se construieşte cu un pronume cu valoare neutră, total desemantizat) e frecventă azi, mai ales la perfectul compus, în tot felul de contexte: „Cel care a zbîr­cit-o e consilierul personal al preşedintelui (realitatea.net); „A treia oară au zbîr­cit-o“ (cancan.ro); „Fiica mea a zbîrcit-o la română exact la sinonime“ (evz.ro); „să fie criticată atunci cînd o zbîrceşte şi să i se şi spună unde a zbîrcit-o“ (prosport.ro). Şi interjecţia – specifică limbajului copiilor – a fost transmisă fără întrerupere, păstrîndu‑se şi în comunicarea colocvială uşor infantilizată a adulţilor. Interjecţia zbîrci! (şi cu varianta zbîrca!) poate apărea în orice joc de îndemînare, avînd funcţia, total lipsită de fair-play, de a-l tulbura pe adversar, făcîndu-l să greşească. O poate deci folosi şi spectatorul modern al unei întreceri sportive: „Cu o clipă înainte de bara lui Terry am zis: «Zbîrci, zbîrci!». Uite că merge cobitul“ (blogspot.gsp.ro).

Unii au explicat verbul ca provenind din interjecţie, iar alţii au presupus un raport etimologic invers. Al. Ciorănescu (Dicţionarul etimologic) considera că verbul (scris a sbîrci) s-ar fi format de la interjecţie: „(a greşi, a rata lovitura, în jocurile de copii), probabil datorat obiceiului de a striga sbîr sau sbîrci, pentru a intimida pe jucătorul care este la rînd“. În Dicţionarul limbii române (DLR), interjecţia şi substantivul sînt descrise ca formate pornind de la verb, interpretare care mi se pare mai plauzibilă. Oricare ar fi însă prioritatea formelor, rămîne nerezolvată o problemă semantică: nu este deloc limpede ce legătură poate fi între sensurile „a face riduri“ şi „a greşi“.

Explicaţia ar putea veni de la un verb care astăzi pare total diferit de a zbîrci, dar care (înrudit poate de la bun început, deşi dicţionarele indică origini distincte, ambele slave) şi-a confundat uneori formele şi sensurile cu acesta. E vorba de a (se) zgîrci, ale cărui sensuri iniţiale, concrete, sînt: „a (se) strînge, a (se) contracta din cauza frigului, a durerii etc.“; „a se chirci, a se micșora, a degenera“ (DEX). Nu cred că mai este prezentă în conştiinţa vorbitorilor de azi nici legătura metaforică dintre sensurile concrete ale verbului şi adjectivul provenit din participiul zgîrcit (avariţia fiind reprezentată prin contracţie, diminuare, închircire, închidere în sine). Textele mai vechi atestă folosirea verbului a zgîrci pentru a descrie diferite deficienţe fizice umane: „Aceste buruiene sînt cercate, au tămăduit oameni zgîrciţi de mîni şi de picioare“ (Manolache Drăghici, în DLR); „îi vărsă la ureche cîteva vorbe otrăvite, cari‑l îngălbeniră la faţă şi‑i zgîrciră pumnul într‑atîta, încît bietele mărgele, strînse ca într‑un teasc, se făcură fărîme“ (Gane, în DLR). Confundarea celor două verbe ale degradării fizice apare, de exemplu, în formula frunte zgîrcită (Bertoldo, 1779, în DLR). Variaţia grafică (între a zbîrci şi a sbîrci, respectiv a zgîrci şi a sgîrci) e nesemnificativă, pentru că s sau z iniţial apar într-un context în care diferenţele lor se neutralizează în pronunţare.

Se întîmplă ca interjecţia de provocare a greşelii sau a ghinionului să aibă o atestare destul de veche, chiar în forma sgîrci, în culegerea de proverbe şi zicători a lui Iordache Golescu, reluată de I. Zanne în Proverbele românilor, IX: „Pentru urare: Urează ca la arşîce, cînd le zice: «sgîrci!»“. Exemplul sugerează o posibilă explicaţie a sensului actual al interjecţiei şi al verbului; iniţial, ar fi fost vorba de o „urare negativă“, în care adversarului i se prevedea, poate, o paralizare a mişcărilor (chircirea mîinii, cîrcei, deformare etc.). Desigur, e o simplă ipoteză; citatul sugerează şi alte legături semantice – de exemplu, între sgîrci şi piesele (oasele) jocului de arşice.

În orice caz, ipoteza că la originea evoluţiei semantice a verbului a zbîrci stau uzuri tipice pentru a zgîrci mi se pare a fi sprijinită şi de exemple din descîntece şi mai ales din ghicitori. În acestea din urmă, zgîrcirea e tot un fel de urare negativă, o ameninţare simbolică pentru incapacitatea de a răspunde (uneori, chiar şi pentru răspunsul corect): „Cine nu gîceşte, trei maţe zgîrceşte“ (A. Gorovei, Cimiliturile românilor, 1898); „Obială neagră tătărască, Cine n-o ghici să se zgîrcească“; „De-ai ghici şi-ai ghici, Maţile ţi s-or zgîrci“ (două ghicitori mai vechi, antologate în Bulgăre de aur în piele de taur, 1975).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

sînziana lovin medic iasi gasita moarta in casa ei foto fb jpg
Doctoriță de la Spitalul Militar din Iași, găsită spânzurată în propria locuință. Poliția ia în calcul varianta sinuciderii
O femeie în vârstă de 50 de ani, medic la Spitalul Militar din Iași, a fost găsită fără viață în locuința sa din județul Iași. Tragedia s-a petrecut duminică seara, iar apelul la 112 a fost făcut chiar de fiica acesteia, în vârstă de 19 ani, care a descoperit trupul mamei sale.
catalin crisan tinerete 5 1024x768 1 webp
Cui îi datorează Cătălin Crișan cariera sa artistică. Ea este artista celebră care i-a descoperit talentul la liceu: „M-a auzit zdrăngănind la pian”
În copilărie, Cătălin Crișan visa să devină pianist sau tenismen de performanță. Însă o întâlnire providențială cu Mihaela Runceanu i-a schimbat complet parcursul. Artista l-a auzit cântând la o festivitate școlară și l-a încurajat să participe la Festivalul de la Mamaia.
unnamed jpg
Dr. Alin Codruț Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie: Dermatita atopică este o boală inflamatorie severă, adesea confundată cu o alergie
Dr. Alin Codruț Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie: Dermatita atopică este o boală inflamatorie severă, adesea confundată cu o alergie.
aer conditionat, foto shutterstock jpg
Trucurile le care apelează românii pentru a se bucura de aer condiționat fără facturi mari: „Oprit-pornit îl face să...”
În perioada verii, aerul condiționat devine un aliat împotriva caniculei, drept urmare tot mai multe persoane caută strategii eficiente pentru a se răcori, fără să plătească sume mari la factura de energie electrică.
Furtuna Foto IGSU jpg
Zeci de mii de apeluri la 112 în primul weekend cu peste 40°C. Bucureștiul a fost campion la urgențe
Zeci de mii de apeluri de urgență la 112 au fost înregistrate în primul weekend cu temperaturi de peste 40 de grade și Coduri de vreme severă, a informat luni Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
Ilie Bolojan susține o conferință de presă despre al doilea pachet de măsuri fiscale și reforme. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Demisia lui Anastasiu rezolvă o problemă, dar naște alta: va trebui Bolojan să meargă din nou în Parlament?
Demisia lui Dragoș Anastasiu rezolvă problema prezenței în guvern a unei persoane care pur și simplu nu mai putea continua, indiferent dacă a fost vinovată sau nu, dar naște o altă problemă importantă: trebuie Ilie Bolojan să meargă din nou în Parlament?
Placinta Bougatsa  Sursa foto shutterstock 1961595190 jpg
Plăcintă Bougatsa, desert grecesc din doar 7 ingrediente
Bucătăria grecească abundă de reţete de plăcinte dulci şi sărate deopotrivă. Bougatsa este una dintre cele cremoase la interior şi crocante la exterior, perfectă pentru gustările de peste zi. Pentru prepararea acesteia, ai nevoie de numai şapte ingrediente.
figure 005 jpg
Cel mai vechi obiect de sticlă din Anatolia descoperit la hitiții din Büklükale
Situat pe malul vestic al râului Kızılırmak, în centrul Turciei, situl arheologic Büklükale continuă să uimească cercetătorii prin bogăția sa de artefacte antice. Printre cele mai remarcabile descoperiri din această așezare, datată în mileniul al II-lea î.Hr., se numără unele dintre cele mai vechi e
Inundații Suceava Foto IGSU 8 jpg
Se anunță noi dezastre. Cod roșu de inundații și viituri în județele Suceava şi Neamţ. La o staţie hidrometrică s-a depăşit cota de pericol
Apele Române anunță precipitaţii abundente şi avertizări hidrologice Cod roșu în Suceava şi Neamţ, cele mai afectate judeţe din țară. S-a înregistrat un debit istoric de 534 mc/s pe râul Bistriţa, la staţia hidrometrică Frumosu.