Vectori sustenabili ai provocării multinivel

Publicat în Dilema Veche nr. 505 din 17-23 octombrie 2013
Cioace jpeg

Eticheta „limbă de lemn“ a fost aplicată, în ultimii 20 de ani, mai multor tipuri de texte, nu numai celor produse de comunicarea politică. Uneori, judecata era nedreaptă: nu orice stil complicat, greu de înţeles, încărcat de formule fixe, merită caracterizarea peiorativă, cu implicitele ei acuzaţii de rigiditate, redundanţă şi clişeizare. E posibil ca prin formula limbă de lemn cititorul să-şi manifeste doar frustrarea faţă de un limbaj pe care nu-l înţelege. Limbajul ştiinţific sau cel juridic primesc de multe ori reproşuri exagerate pentru terminologia şi frazeologia rebarbativă, care răspund, totuşi, unor nevoi – de precizie şi de nuanţare. Pericolul real apare (ca şi în cazul emblematic al limbii de lemn istorice, limbaj de propagandă politică a regimului comunist) doar cînd excesul de formule elaborate şi rigide ascunde foarte puţină informaţie, foarte puţin efort de gîndire personală.  

S-a tot vorbit, în ultima vreme, despre limba de lemn a unor documente ale Uniunii Europene. Despre un caz recent şi izbitor au scris deja, cu argumente pertinente şi cu legitimă indignare, Alexander Baumgarten şi Gabriel Cercel (contributors.ro): comentînd un chestionar online despre direcţiile de dezvoltare ale cercetării, din care lipseau de la început domeniile umaniste – absente nu doar din lista de discipline, ci şi din modul de gîndire şi de formulare a întrebărilor şi a răspunsurilor deja date. Cititorul chestionarului putea trăi o experienţă neliniştitoare, de pătrundere indiscretă într-un spaţiu în care se comunică altfel, într-un cod straniu pe care unii par, totuşi, să-l folosească în mod firesc. De exemplu, la o întrebare destul de vagă, din secţiunea despre „Relevanţa provocărilor“, cineva răspundea: „Cercetările subdomeniului pot contura traiectorii multi-nivel şi multiparametriale sensibil îmbunătăţite cu privire la dezvoltarea socio-economică marcată de coeziunea multinivel în logica triunghiului oportunităţi – provocări – efecte pozitive reale“ (16 cititori îşi exprimaseră deja acordul, alegînd acest răspuns ca reflectînd fidel punctul lor de vedere). La o întrebare despre „potenţialul real de absorbţie şi valorificare economică a rezultatelor cercetării“, răspunsul preferat de o zdrobitoare majoritate (146 de voturi, la un moment dat) era: „Principalele disfuncţionalităţi privind coeziunea socio-economică şi cultural educaţională pot reprezenta oportunităţi de redefinire a provocărilor actuale a inovaţiilor pe axele sustenabilităţii şi eficienţei.“  

Nu neg formulărilor de mai sus intenţia de a transmite o idee; mi se pare, însă, că limbajul folosit e disproporţionat de pretenţios în raport cu simplitatea conţinutului. Formule ample şi complicate transmit o vagă generalitate: „coeziunea dintre resurse şi deziderate“; „o sporire a coeziunii între scopuri, obiective, deziderate şi mijloace“; „maximizarea efectelor de bunăstare“ etc. Îndemnuri către acţiune vin dinspre o gîndire destul de confuză sau tautologică, dar neapărat pozitivă: „să ia forme cu adevărat angajate în sensul dorit“; „se impune un plus de coeziune trans-sectorială care să ia în considerare schimbările impuse de adecvarea la cerinţele unor pieţe sustenabile şi flexibile“; „cercetările trebuie să genereze volumul de cunoaştere necesar“.

Orice limbă de lemn funcţionează mai mult prin vehicularea unor cuvinte-emblemă, a unor semnale de recunoaştere, decît prin înlănţuirea logică a frazelor şi a ideilor. În chestionarul în cauză apăreau obsesiv cuvinte-cheie ale jargonului european actual – sustenabil, proactiv, trans-sectorial, trans-scalar, multinivel – şi termeni mai generali ai discursului vag ştiinţific şi solemn: vector, factor, axă; implementare, optimizare, maximalizare, impact. Prefixarea prin multi-, inter-, trans- etc. e o constantă a jargonului: „Elaborarea de master-planuri privind asigurarea inter-operabilităţii dintre acţiunile factorilor de decizie cu privire la redefinirea paradigmelor socio-economice prin modele de guvernanţă de tip multi-nivel.“ Inevitabil, unul dintre cuvintele cel mai des repetate e provocare, funcţionînd fie ca eufemism (provocări vs oportunităţi), fie ca etichetă largă şi nedefinită, aplicată global: „În ce măsură consideraţi că subdomeniul reprezintă o provocare importantă (...)?“ Uneori, în răspunsuri, se amestecă mai multe coduri; domină cel de tipul „vectori de sprijin ai sustenabilităţii dezvoltării“, dar apare, surprinzător, şi cîte o referire la „cunoaşterea valorilor neamului“. 

Să nu uităm că, dincolo de impunerea prin presiune politică şi prin cenzura care anihila orice alt tip de mesaje, vechea limbă de lemn era acceptată şi practicată de bunăvoie de cei care îi preţuiau avantajele: potrivirea la orice situaţie, cruţarea efortului de gîndire, anularea diferenţelor dintre vorbitorii talentaţi şi cei netalentaţi, culţi sau inculţi. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.