Un unchi îndepărtat

Publicat în Dilema Veche nr. 478 din 11-17 aprilie 2013
Marea de altădată jpeg

Sînt unii oameni cu care te înţelegi perfect, de la primele cuvinte. Era un unchi îndepărtat, de care auzeam vorbindu-se prin familie, la cîţiva ani o dată. Nu-l mai văzusem niciodată, dar din prima clipă cînd am făcut cunoştinţă, l-am simţit aşa de apropiat, de parcă ne ştiam de cînd lumea. Ne-am înţeles imediat că treaba noastră e să mergem, ca bărbaţii, în pădure, pe sub stîncile numite Melci, să culegem ciuperci. El se pricepea, le învăţase sistematic încă de pe vremea lui Ceauşescu, îndrumat de un coleg de serviciu. Se minuna cum de oamenii au aşa o comoară la îndemînă şi nu ştiu s-o preţuiască, nu cunosc, ba chiar se tem de delicatesele pe care le întîlnesc la tot pasul. N-am cunoscut niciodată ciupercile, dar mi-am dat seama că pot avea perfectă încredere în el. Era o zi cu soare strălucitor şi nori albi pufoşi. Pe drum, a început să-mi povestească din viaţa lui şi din lucruri auzite de la alţii.

Mi-a rămas în minte istoria despre un cunoscut de-al lui, care luptase de partea nemţilor, în timpul războiului. Îi povestise cum era cu ruşii. Cică asaltau, în număr mare, buncărul pe care îl apăra de unul singur. El se muta de la mitralieră la brand şi, cum avea poziţie bună, îi domina. Aceştia veneau însă în valuri, ca furnicile, părea că nu se mai termină. Părea şi că erau atît de beţi, încît nu le era frică să intre în bătaia armelor lui. A tot rănit şi omorît o mulţime, pînă cînd, în cele din urmă, a cedat psihic. A părăsit buncărul şi a luat-o la sănătoasa. „Cîţi era să mai omoare!...“

Unchiul fusese la viaţa lui un om care făcuse diverse lucruri de pomină. Cînd era copil, îşi petrecea vacanţele în casa unei mătuşi care avea un gutui în curte. Mătuşa se bucura nespus de vederea acelor fructe care creşteau chiar în faţa geamului de la dormitorul ei. Copilul poftea, dar ea nu-l lăsa sub nici o formă să le atingă. Trebuia să aştepte pînă cădeau din copac, şi asta se întîmpla prea tîrziu. Într-un an, a găsit o metodă de compromis. Se căţăra în copac şi, cu un briceag, tăia rînd pe rînd părţi de fructe care nu se vedeau dinspre dormitorul mătuşii. Într-o zi, uitîndu-se dinspre curte, mătuşa a descoperit că în copac nu mai atîrnau decît jumătăţi de gutui.

Tot cu ochii după ciuperci, unchiul mi-a povestit şi despre o prostituată zisă Gina Grenadă, care avea o cicatrice lungă pe faţă. Se spunea că a fost sechestrată de nişte soldaţi nemţi, care s-au instalat în casa ei şi, cînd au plecat, supăraţi cine ştie de ce, i-au aruncat, drept amintire, o grenadă în sobă. De acolo i se trăgeau şi cicatricea, şi porecla.

Continuam să mergem fără să găsim ceea ce căutam. El se temea că nici nu aveam să vedem vreo ciupercă, fiindcă în ultimele zile nu prea plouase.

A început a-mi povesti cum era Brezoiul dinainte de război. Cum toţi locuitorii primeau pe gratis şi lemnele de foc, şi curentul electric, dat fiind că mai toţi lucrau la exploatările forestiere sau la uzina electrică. Mi-am adus aminte că auzisem ceva similar despre rafinăria din Cîmpina, în al cărei gard, cică, înainte de război, era o ţeavă cu robinet, de unde lumea îşi putea lua, pe gratis, cîtă gazolină voia, şi nu se făcea vreodată coadă. La Brezoi, el tocmai recuperase casa familiei sale din ghearele statului. O casă frumoasă, cu un cerdac lat, înspre care dădeau toate camerele, cu sobe foarte speciale, cum nu mai văzusem niciodată. În acel cerdac aveam să stăm după-amiaza, înfofoliţi în pleduri, pe balansoar, ascultînd ploaia. Pe vremuri – îmi spunea unchiul –, în acel cerdac se desfăşuraseră partide de poker antologice, care se încheiau spre dimineaţă şi se reluau în seara următoare. Existau, încă, scaune şi mese martore ale acelor partide. În deceniile în care fusese naţionalizată, casa, evident, se părăginise. După ce o recuperase, el locuia în ea din aprilie pînă în octombrie, încercînd zi de zi să mai renoveze cîte ceva. Se plîngea că toată lumea admira conacul şi îi dădea sfaturi despre ce se mai poate face. Nimeni, însă, nu-l ajuta concret.

Nici urmă de ciuperci. Eu văzusem una singură, despre care el mi-a spus imediat că-i uscată, aşa că renunţasem chiar să mai fiu atent. El, totuşi, chiar în timp ce vorbea, parcă avea nişte antene veşnic în alertă. Trecuseră cîteva ore de cînd plecasem, şi speranţele erau tot mai mici. Începusem să mă gîndesc că povestea cu ciupercile e doar un pretext pentru o excursie frumoasă. Eram deja pe drumul de întoarcere, mergînd la vale şi gîndindu-ne că vom mînca ce au gătit doamnele, fără ciuperci. Dintr-odată însă, unchiul s-a aplecat, privind atent înspre o buturugă aflată la vreo 50 de metri. „Dacă e ceea ce cred eu, am dat lovitura!“ a exclamat. S-a apropiat tiptil de buturugă, scoţînd uşor, din buzunarul de la spate, un briceag, de parcă ar fi vrut să atace o santinelă. „Laetiporus sulphureus, iasca galbenă! Dacă nu-i întărită, mîncăm din ea o săptămînă. În Occident trece drept o mare delicatesă.“ A tăiat-o cu briceagul. Era fragedă, crescută în straturi. Am umplut o pungă întreagă cu ea şi am făcut tocăniţă şi şniţele pentru toată lumea, am luat fiecare şi pentru acasă. A fost, într-adevăr, o lovitură.

De atunci, pe unchiul Dan l-am mai văzut o singură dată, la o cununie. Deşi în costum de haine arăta cu totul altfel decît în vesta gri, de căutător de ciuperci, l-am recunoscut după felul prietenesc în care s-a apropiat. Am reluat conversaţia, ca şi cum abia ne despărţiserăm. De atunci, au mai trecut cîţiva ani şi, de curînd, am auzit din nou vorbindu-se despre el în familie. De data asta, însă, vestea era că s-a dus.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Mesajul controversat al unui cunoscut economist român. „Dacă tu iei mai puțin de 1.500 de euro net e doar eșecul tău”
Un cunoscut economist român cu studii în Elveția a stârnit o adevărată furtună afirmând că, în acest moment, oricine nu reușește să câștige cel puțin 1.500 de euro net este principalul vinovat de acest lucru.
image
De ce se albește părul și ce putem face pentru a stopa procesul, dacă nu avem o vârstă înaintată
Unele deficite de nutrienți și starea de sănătate pot albi părul, dar este imposibil să fie restabilită culoarea naturală dacă este cauzată de genetică sau de îmbătrânire. Schimbările în nutriție pot ajuta la încetinirea schimbării culorii dacă deficiențele de vitamine sunt cauza principală.
image
Piloții ucraineni folosesc tehnica periculoasă „nevăstuica sălbatică” pentru a distruge apărarea antiaeriană a Rusiei
Piloții ucraineni efectuează misiuni periculoase de „nevăstuică sălbatică” pentru a suprima apărarea antiaeriană a Rusiei. Rachetele avansate furnizate de SUA au jucat un rol critic în aceste misiuni, scrie Business Insider.

HIstoria.ro

image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.
image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.