Taxă pentru democraţie

Publicat în Dilema Veche nr. 681 din 9-15 martie 2017
Taxă pentru democraţie jpeg

Polarizarea din ce în ce mai acută a societăţii româneşti se datorează în principal manipulării mediatice. Este rezultatul direct al unei lupte disperate pentru supravieţuire a unei clici politice corupte care a reuşit, în ultimii 26 de ani, să controleze foarte bine mecanismele puterii şi care riscă acum să piardă acest control.

O bună parte a oamenilor care ne-au condus în aceşti 26 de ani au avut legături foarte puternice cu cei care ne-au condus şi în timpul comuniştilor. Şi ei, şi „politicienii noi“ au făcut averi colosale folosindu-se de găurile legale existente sau furînd în mod nesimţit şi sperînd că prezenţa lor la putere îi va apăra de puşcărie. Unii au făcut o alegere cinică: riscul de a face puşcărie este prea mic în comparaţie cu beneficiile furtului.

România este relativ uşor coruptibilă din cauza faptului că o bună parte a elitei politice şi economice nu are nici un fel de legătură cu profesionalismul şi meritocraţia, ci cu reţelele de influenţă şi putere mai degrabă tipice sistemelor mafiote.

Considerînd că avem o populaţie în general săracă, aceasta poate fi uşor cumpărată cu bani şi cu promisiuni de glorie, stabilitate, securitate. Vînzarea acestor promisiuni devine uşor de făcut mai ales în condiţiile în care poţi să îi ataci la televizor, cu impunitate, pe cei care îşi doresc eliminarea corupţiei ca fiind cei care vor răul României, destabilizarea ei şi anarhie. Banii mafioţilor plătesc pentru televiziuni şi pentru creierele unor mîrlani deştepţi capabili să manipuleze populaţia săracă. Se găsesc îndeajuns de mulţi „consultanţi“ politici care, pe bani, să poată „credibiliza“ orice nesimţire care ajută supravieţuirea şobolanilor politici din toate partidele.

Derek Rucker a examinat ceea ce el numeşte „tactica proiecţiei“: să acuzi rivalii de infracţiunile pe care le faci tu. Cercetarea lui arată că, în cazul unei maşini de propagandă puternice, persoana care acuză va fi în ochii publicului absolvită de vină, în timp ce persoana inocentă va fi considerată vinovată. În cartea lui Pratkanis şi a lui Aronson, Era Propagandei, sînt o mulţime de exemple care demonstrează ceea ce spune Rucker.

O bună parte a televiziunilor aşa numite de ştiri, în special Antena 3 şi RTV, nu fac altceva decît să urmărească pas cu pas principiile bine cunoscute şi bine experimentate ale manipulării pentru ca patronii televiziunilor şi aliaţii lor să poată să îşi păstreze poziţiile de influenţă şi accesul la putere şi la sifonarea banului public.

Manipularea are paşi clari şi urmăreşte, în primul rînd, discreditarea „adversarului“ prin atacuri false și repetate, lucru care încet, dar sigur reuşeşte să producă o disonanţă cognitivă a publicului care se uită la aceste televiziuni. Amestecul de anunțuri caritabile, ştiri care generează frică, paneluri de golănaşi mediatici şi promisiuni de bani, glorie, stabilitate şi securitate venite de la politicienii mafioţi sînt metode clasice de manipulare care se regăsesc în literatura de specialitate.

Spre exemplu: Dragnea, Ponta, Ghiţă, Mazăre, Tăriceanu şi interpuşii lor au făcut o mulţime de afaceri super-mirositoare cu „străini“. Ponta a avut doi consilieri italieni super-dubioşi, incluzîndu-l şi pe Pino Arlacchi, care a fost prezentat cu surle şi trîmbiţe ca specialist anti-Mafia la numirea lui în 2012. Arlacchi a fost dat afară din ONU pentru corupţie într-un scandal cumplit prin 2000 şi are nişte legături foarte stranii cu ţări mari producătoare de droguri. În Parlamentul European, în 2012, ca şef al delegaţiei Parlamentului European pentru Azerbaidjan – ţară faimoasă pentru mită prin „diplomaţia caviar“ –, a prezentat o ruşine de raport în care îl „spăla“ pe dictatorul cu care se tot întîlnea Ponta. Arlacchi este investigat pentru mită. Una dintre europarlamentarele cele mai active în a înălţa osanale lui Alyiev (dictatorul din Azerbaidjan) – şi ea implicată în scandalul raportului lui Arlacchi care spăla democraţia originală, dar foarte bogată a Azerbai-janului – este foarte apropiată de Tăriceanu şi invitată constant pe la Antena 3. Dragnea este şi el legat de numele unui alt fost consilier italian al lui Ponta, ca să nu mai vorbim de legăturile cu mafioţi brazilieni făcute publice de jurnaliştii de la RISEProject.

Nici Antena 3, nici RTV nu au discutat vreodată despre asta, în schimb, au promovat zvonul aberant că Dacian Cioloş ar fi fiul vitreg al lui Soros. Oamenii din jurul lui Dacian Cioloş sînt periculoşi pentru clasa politică actuală, pentru că nu fac parte din clica politică ce a dominat România şi nu pot fi controlaţi prin şantaj sau trafic de influenţă. Discreditarea lor este o soluţie logică pentru oameni ca Dragnea.

În mod oarecum paradoxal, România are o şansă bună să devină un model de democraţie. Dar asta, cred eu, nu se poate face decît plătind o taxă pentru democraţie. Partidele vechi sînt profund corupte din cauza baronilor locali care au sprijinit cu bani negri campaniile electorale ale celor mai mulţi dintre cei care ne reprezintă. Avem nevoie de un partid nou, un partid care să fie finanţat exclusiv de membrii cotizanţi. Un fel de taxă pentru democraţie. Cred că Dacian şi oamenii din jurul lui ar putea să strîngă peste 100.000 de membri cotizanţi care să susţină cu 1 pînă la 5 euro pe lună cheltuielile necesare pentru o reformă meritocratică a clasei politice şi apoi a aparatului administrativ.

Este un moment bun pentru a face asta, mai ales datorită atacurilor inepte ale PSD-ului asupra corporaţiilor şi angajaţilor care au salarii relativ mari. Desigur, sînt şi multe riscuri, iar USR-ul – un partid care a fost construit pe o idee frumoasă – ar putea să dispară în cazul în care nu ar reuşi să se integreze în noul partid.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.