SWOT

Publicat în Dilema Veche nr. 633 din 7-13 aprilie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Toată lumea știe ce e un SWOT: Strengths – Weaknesses – Opportunities – Threats. Puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări.

Prima oară am dat de el – de ea, de fapt, de „analiza swot“ – acum mulți ani, cînd mă alăturasem echipei de la Educația 2000+ într-un proiect de reformă „la firul ierbii“, cum i se spunea, în rețeaua școlară. Era, în esență, un proiect de generat proiecte, ce urmau apoi să fie evaluate, selectate, finanțate, implementate și iarăși evaluate, din perspectiva reușitei/eșecului. Lucram direct cu profesori și cu directori de școală din diverse zone ale țării. Îi ajutam să învețe să facă proiecte.

Mărturisesc că, în primă instanță, eram (aproape) la fel de ingenuu ca aceia pe care aveam să îi instruim. Nu-mi era clar ce poate fi atît de complicat în a redacta un proiect. Te hotărăști ce-ai vrea să faci – asta, e drept, pentru firile dilematice poate lua ceva timp – și dup-aia te gîndești cum să faci ce ți-ai propus. Iar în final pui totul pe hîrtie.

Astăzi ingenuitatea vremurilor aurorale a rămas o amintire. Azi, dacă ai, de pildă, vreo carență financiară – și cine n are? – și știi pe cineva apt să ți-o rezolve, ce-ți rămîne de făcut e să găsești un „scriitor de proiecte“ și să negociezi onest procentele, bazîndu-te pe diviziunea socială a muncii, despre care învățam în școală că ar fi început acum cîteva mii de ani.

Ca „trainer“ însă, ca „formator“, mă simțeam obligat să înțeleg și eu ce urma să „formez“ la alții. Analiza swot era una dintre piesele de bază. Și mi s-a părut, din capul locului, o tehnică simplă și eficientă de a-ți limpezi ideile. Vezi, întîi de toate, pe ce poți conta. E mai bine să pleci de la ce ai deja decît de la ce ți-ai dori. Te uiți, dup-aia, unde stai rău, să-ți clarifici cam ce ai avea de îndreptat. În a treia etapă, dai drumul exercițiului imaginativ. La modul ipotetic, proiectul tău e deja în derulare. Încep temerile. O să iasă? O să dea chix? E mai bine să le anticipezi, să le preîntîmpini. Să iei în calcul, de pildă, cine sau ce ți-ar putea fi aliații – „Pe ce te bazezi?“, vorba lui Preda –, dar și cine sau ce ți-ar sta eventual împotrivă.

Simplu, deslușit, promițător. Pui totul în tabel, în numai patru căsuțe, și ai deja niște repere consistente pentru ce și cum îți propui să faci.

Între timp, după ce am văzut și am evaluat (ba chiar și am redactat) o sumedenie de proiecte, cu SWOT-urile aferente, mi-am schimbat optica. Lectura „tabulară“, care punea în relație – de compatibilitate, de incompatibilitate etc. – informațiile din cele patru căsuțe, a fost tot mai mult dislocată de o lectură „narativă“, prin care încercam să reconstitui „povestea“ felului de a privi și de a aprecia o anumită stare de fapt și posibilele ei evoluții ulterioare. Nimic nu arată mai clar că analiza SWOT este o formă aparte de discurs, ca și, să zicem „Capra cu trei iezi“ sau jurnalul de știri de la televizor, decît prezentarea orală a acesteia.

Cum mi-a fost dat să ascult recent multe astfel de prezentări, mi s-a iscat în minte că există, cu siguranță, și o posibilă tipologie a SWOT-urilor, tot așa cum, de pildă, în teatru, cele mai multe poese sînt fie tragedii, fie comedii, fie drame. Evident, orice asemănare cu persoane sau evenimente din realitate este pur întîmplătoare.

Avem, de pildă, SWOT-ul lucid. Aici punctele slabe le covîrșesc în așa măsură pe cele tari, încît mai că te întrebi de ce era nevoie de o rubrică și pentru cele din urmă. Nu că ar fi ceva neadevărat în această debalansare. Îți vine în gînd povestea cu optimistul și pesimistul în fața unei sticle de 1 litru în care se află 500 ml de whisky. Oportunitățile, și ele, stau parcă să sară în tabăra amenințărilor. Pentru că, dacă te uiți la perspectivele situației cu un ochi detașat și critic, îți dai seama că ea evoluează într-un context atît de labil și de trădător, încît previziunile certe devin superflue. Oricum, mesajul transmis de SWOT-ul lucid este unul deosebit de pregnant. Nu are rost, ba chiar e nociv să ne îmbătăm cu apă rece. Altminteri, și puținul pe care îl putem face va trece în final neobservat, îngropat în deziluzie și frustrare.

Contraponderea acestui tip de SWOT o reprezintă SWOT-ul entuziast. Odată intrat în Valea Plîngerii, pare acesta să spună, cu greu vei mai putea ieși din ea. E mai bine să privim jumătatea plină a paharului, dacă ne e cît de cît sete. Alt­minteri riscăm să rămînem, cum se zice, încremeniți în proiect. Iar ăsta ar fi un punct slab iremediabil. Cît despre amenințări, „O luptă-i viața, deci te luptă“, cum scria Coșbuc: oportunități de a ne testa voința și priceperea.

Noica propunea cîndva antinomia dintre „luciditate“ și ceea ce el numea „somnambulism“, convins fiind că doar celei de a doua alternative îi e rezervată șansa creației, a înfăptuirii. Mă întreb dacă ar fi rămas la fel de ferm pe poziții în vremurile „gîndirii pozitive“ și ale „discursurilor motivaționale“.

Lui Maiorescu, cu austera lui teorie a „formelor fără fond“, i se opune joviala variantă a „simulării prin stimulare“, datorată lui Lovinescu – ambii redutabili constructori de analize SWOT avant la lettre.

Ar mai fi și versiunea SWOT-ului politicos, care, mă rog, înțelegeți dumneavoastră… Și multe altele, încă nedescoperite, încă nenumite.

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Din istoria cozonacului: de la pufosul din „La Medeleni“ la economicosul comuniștilor, copt pe ambalajele de la unt
Unul dintre cele mai iubite deserturi, care împletește religia cu laicul, tradiția cu inovația și care mereu are miros de copilărie, este cozonacul. „Weekend Adevărul“ vă conduce în câteva puncte-cheie ale istoriei acestei prăjituri.
image
Cum să bem corect apă pentru a ne hidrata corespunzător. Sfaturile unui medic nutriționist
Medicii subliniază că, pentru a îmbunătăți sănătatea și starea de bine, este crucial să înțelegem cum să bem corect apă în timpul zilei pentru a ne asigura că organismul primește hidratarea necesară
image
Ceapa verde și beneficiile ei pentru sănătate. Ce persoane trebuie să fie precaute cu consumul acesteia
Ceapa verde este nelipsită de pe mesele românilor, mai ales în sezonul de primăvară. Puțini știu însă că, pe lângă gustul pe care îl are, leguma oferă și beneficii importante pentru sănătate

HIstoria.ro

image
În 1942, Armata Română a prăznuit Paștele pe Frontul de Est
Paştele din 1942 a căzut pe 5 aprilie 1942. Armata Română se afla în plină Campanie din Est. Mai erau șapte luni pînă la Dezastrul de la Stalingrad, moment de răsturnare strategică în cel de-al doilea Război mondial.
image
Atacul japonez de la Pearl Harbor, o surpriză strategică pentru SUA
Personalului SIGINT din cadrul US Navy urmărea acțiunile și deplasările flotei japoneze prin analiza traficului radio.
image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.