Stigmatul comunismului

Publicat în Dilema Veche nr. 592 din 18-24 iunie 2015
Reacţii omeneşti jpeg

Vorbeam cu un prieten despre călătoriile pe care le-am făcut şi unul şi celălalt prin străinătate. „Ţi-a plăcut în Croaţia?“, m-a întrebat el. „Hm“ – am zis eu –, „peisajele de pe Coasta Dalmaţiei sînt minunate.“ „Sigur că da, dar, de fapt, vreau să te întreb dacă simţi nevoia să te mai duci pe acolo“ – a continuat el. „Nu prea“ – i-am răspuns –, „cred că pentru moment mi-e destul.“ „Păi, vezi. Dar la Praga ai fost?“ „Da, de mult, şi mi s-a părut un oraş foarte frumos.“ „Ţi-ai mai planifica o excursie acolo?“ „Nu.“ Acelaşi răspuns era valabil şi pentru mine, şi pentru el, şi în cazul Poloniei, al Ungariei sau al altor ţări foste comuniste. Şi atunci, mi-am pus întrebarea ce mă face să nu-mi mai doresc curînd o vacanţă în asemenea ţări, foste comuniste, chiar dacă au unele peisaje minunate sau oraşe frumoase. Ce mă respinge? 

În Croaţia se simte un fel de umbră a lucrurilor sumbre petrecute acolo recent, nu doar a comunismului, ci şi a războiului atroce pe care l-au avut cu fraţii lor „de-o făptură şi de-o seamă“. În Ungaria ar putea fi teama de proverbialul şovinism, pe care însă nu l-am simţit vreodată pe pielea mea. Dar în Cehia sau Polonia? Ce e? Poate că peste tot, în aceste ţări, se percepe un fel de neaşezare a societăţii şi există o frică de surprize neplăcute. Dar neplăceri poţi să ai şi în Italia. Şi chiar am avut cu duiumul, dar cu toate astea m-aş mai întoarce acolo oricînd. Sigur, nu-mi plac cartierele de blocuri mizerabile pe care le găseşti peste tot în ţările foste comuniste. Nu atît sărăcia lor mă deranjează (în fond, locuri mizerabile găseşti oriunde în lume), cît mai cu seamă standardizarea, aspectul uniform al acestei sărăcii, cu alte cuvinte, amprenta arhitecturală totalitară a comunismului şi sovietizării. Totuşi, nici asta nu ar fi ceva esenţial, mai ales dacă stai într-un hotel acceptabil, cu împrejurimi plăcute, iar obiectivele turistice sînt interesante. Senzaţia de disconfort vine şi din altă parte. Într-o oarecare măsură ea e legată, cu siguranţă, de lipsa de atenţie acordată spaţiului public din aceste ţări. De la observaţia că panourile de orientare sînt prost plasate, pe şosele şi în oraşe, pînă la impresia că, la o adică, nu te prea poţi bizui pe ajutorul autorităţilor. Şi mai e vorba şi de oameni. Nu că n-ar fi şi persoane plăcute şi amabile sau cu un comportament ireproşabil (în relaţia cu un turist şi nu numai). La mijloc e altceva. Oamenii din Est sînt de multe ori apăsaţi de tot ce au trăit. Par a nu fi complet eliberaţi, interior vorbind. Chiar şi la cei mai tineri se pot observa unele sechele moştenite de la părinţi. Se simt nişte complexe ale

cum era de fapt considerată zona noastră înaintea căderii Cortinei de Fier. Dacă ar fi să dau exemple concrete, aş spune că zîmbetele vesticilor sînt de obicei mult mai fireşti, că starea lor e mai destinsă. Mi-aduc aminte de o chelneriţă italiancă dintr-un orăşel uitat de lume, slabă şi prăpădită, care s-a oferit imediat să ne dea nişte informaţii utile, cu o dezinvoltură şi o bucurie autentică, pe care foarte rar le găseşti la chelnerii din Est. Se vedea că femeia era săracă şi muncită, dar gîndea liber şi deschis. La estici, de cele mai multe ori se simte că-şi fac meseria doar cu gîndul la bani, într-un fel încuiat. 

Sorin Costreie, profesor de filozofie, făcea în urmă cu doi ani, în

, o observaţie subtilă: „Cu toţii remarcăm seninătatea celor din Vest, distincţia cu care privesc şi abordează lumea, dînd dovadă de ceva mai multă detaşare emoţională decît noi“. E o diferenţă clară şi aici. La estici remarcăm mai multă emotivitate, pe care oamenii nu ştiu s-o ţină în frîu. Tot la estici detectăm tot felul de complexe provinciale, cum spuneam, sau obsesii identitare. Străinii şi turiştii sînt încă priviţi ca nişte curiozităţi de pe altă planetă şi în acelaşi timp ca potenţiale rezervoare de bani şi alte posibile beneficii. De multe ori, esticii nu par să înţeleagă că străinii (fie ei din Est sau din Vest) sînt oameni ca şi ei, şi pe care, în consecinţă, ar trebui să-i trateze

. E drept că aici avem o problemă şi de partea cealaltă. Mai ales în ultima vreme, nici vesticii nu par întotdeauna siguri că esticii sînt oameni ca şi ei. Mulţi occidentali nu sînt capabili şi nici nu fac eforturi să înţeleagă (de ce ar face-o?) traumele şi mizeriile prin care au trecut esticii, împrejurările care i-au făcut să devină diferiţi. 

Sînt şi destui vestici care nu se simt bine în ţările din Est, tot aşa cum mulţi dintre noi ne simţim mai „acasă“ în Occident decît într-o ţară fostă soră de lagăr. Grija faţă de spaţiul public poate oferi unui străin sentimentul de „acasă“, după cum lipsa acestei griji îi poate provoca o senzaţie de alienare. Şi vorba unei amice din Austria care contempla Bucureştiul: „Rău a fost comunismul ăsta!“. 

Dar felul în care spaţiul public e gestionat ţine de mentalităţi şi de oameni. Deci, pînă la urmă, tot

pare a fi marea diferenţă (încă) între Est şi Vest. Dacă mergi mai la est, în spaţiul fost sovietic, lucrurile sînt şi mai evidente. Omul nou din Est,

cel creat de marxism-leninism, continuă să existe într-un fel sau altul printre noi şi chiar în noi. E încă recognoscibil în lume, la fel ca unii indivizi care au trecut în viaţă prin încercări traumatizante şi care le-au schimbat caracterul. Omul vestic a crescut în condiţii normale, omul estic a crescut într-un fel de şcoală de corecţie.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Veronika Kudermetova jpeg
femei din România, arestate în Boston pentru escrocherii webp
Șase femei din România arestate în Boston pentru jafuri și escrocherii. Pretindeau că ajută copiii bolnavi
Poliția din Massachusetts a reținut o grupare de șase românce suspectate de spargeri de locuințe și înșelătorii sentimentale.
Două stațiuni balneare vâlcene Ocnele Mari și Călimănești se întrec cu Mamaia pentru Destinația anului Foto colaj  jpg
Cum va fi vremea în România în luna august 2025 la mare și la munte. Anunţ important de la ANM
Vremea în august 2025 la mare şi la munte se anunță, în linii mari, favorabilă turiștilor. Temperaturile vor fi apropiate de normalul perioadei sau ușor peste media climatologică, cu vreme stabilă la mare și condiții plăcute în stațiunile montane.
volan masina sofer1 jpg
Regula de circulație pe care puțini șoferi o cunosc. Mulți o încalcă zi de zi, iar amenda e de 1000 lei
Este o regulă de circulație pe care nu foarte mulți români o cunosc. Din păcate, ei riscă să primească amenzi usturătoare din partea autorităților, ce pot ajunge chiar și la pragul de 1.000 de lei.
soldat ucrainean drone FPV donețk FOTO EPA EFE jpg
Ritmul câștigurilor teritoriale rusești s-au accelerat pentru a patra lună consecutiv. Centura fortificată din Donețk, în pericol
Câştigurile teritoriale ale Rusiei și-au accelerat ritmul pentru a patra lună consecutiv în luna iulie, conform datelor Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), potrivit The Guardian.
cornel dinu libertatea webp
Masini de lux  Sursa Freepik com jpg
Dacia, Ford și Kia majorează prețurile după creșterea TVA. Cât costă acum cele mai vândute modele
Începând cu 1 august 2025, românii plătesc mai mult pentru mașinile noi, ca urmare a majorării cotei TVA de la 19% la 21%. Impactul fiscal se resimte la toți producătorii auto prezenți pe piața locală, de la Dacia la Ford, Kia și Hyundai.
magdalena serban criminala de la metrou condamnata la inchisoare pe viata jpeg
Magdalena Șerban, „criminala de la metrou”, muncește din închisoare. A fost angajată de o firmă privată
Magdalena Șerban, cunoscută publicului drept „criminala de la metrou”, începe să beneficieze de tot mai multe drepturi în penitenciar. Femeia condamnată la 25 de ani de închisoare a ajuns să fie angajată de o firmă privată, în timp ce se află în detenție.
Becali Popovici jpeg