Scandal transatlantic

Publicat în Dilema Veche nr. 604 din 10-16 septembrie 2015
Alte confuzii jpeg

Angoasa doamnei Nona Iepur-Mortadel a început în momentul în care nepotul favorit – Cristi –, elev în clasa a şaptea la o şcoală din America, îi spuse, de ziua ei, la telefon, în româna lui stricată: „Buni, semestru’ ăsta mi-au dat Apilin!“ Simţise în glasul cristalin al băieţelului o frică profundă, un strigăt mocnit după ajutor, la care ea – mamă a patru copii şi bunică a altora nouă – nu avea cum să rămînă indiferentă. Îl întrebase dacă-l doare ceva, dacă-i fusese rău, dacă stătuse prin spital, Doamne fereşte, însă nepotul ori nu pricepuse prea bine pronunţia moldo-vlahă, ori nu dorise să o îngrijoreze şi mai tare, aşa că i-l pasă rapid pe taică-său, fiul doamnei Nona, inginerul mecanic Bibi Iepur-Mortadel. De la acesta erau slabe speranţe să afle vreun detaliu. Mereu o protejase de realităţile dificile, temîndu-se probabil că o veste rea i-ar putea da peste cap tensiunea oscilantă. Întrebările neliniştite despre Apilin şi despre starea lui Cristi se loviră aşadar de remarcile formale ale fiului emigrat de opt ani: „Sîntem OK, bre mamă! Ai grijă să-ţi iei pastilele! La mulţi ani! Hai, pa!“ 

Ce pastile, ce mulţi ani, ce pa? Doamna Iepur-Mortadel căzu în depresie acută. Băieţelul se îmbolnăvise, fără îndoială, printre străini, întrucît, uite, i se administra Apilin, iar părinţii refuzau să comunice cumplita veste bătrînei lor maici. Simţea că se prăbuşeşte Universul. Cristi era lumina ochilor ei, chiar dacă îl vedea rar, cînd mai catadicsea Bibi să facă vizite prin ţară. Nona stabilise, cu ani în urmă, că nu se va duce niciodată în Statele Unite. Înălţarea cu avionul la zece-doişpe kilometri în aer mai treacă-meargă: cerul îl vezi cu claritate, e străbătut doar de păsări călătoare. Gîndul însă că, sub ea, ar fi numai ocean întunecat, plin de rechini şi de alte fiare necunoscute o paraliza pur şi simplu. Bibi şi ai săi existau, prin urmare, pentru doamna Iepur, mai mult în poze şi pe telefon decît în carne şi oase. Poate de aceea îl şi iubea pe Cristi atît de intens. Faptul că, în prezent, lua Apilin şi că îi mai şi striga lucrul acesta, de peste mări şi ţări, reprezenta o tragedie. O tragedie care o va măcina încet şi sigur, dacă nu va arăta puterea de a-i descifra singură teribilul mister.

Mamă-eroină, Nona nu fusese vreodată genul de femeie care să stea cu mînile în sîn şi, cu atît mai puţin, ar fi acceptat să devină astfel la bătrîneţe. Trecu deci la treabă. Mai întîi, trebuia să afle ce era aceea „Apilin“. O întrebă pe vecina ei, Păpădia Costiţă, soră medicală pe timpul lui Ceauşescu. Doamna Costiţă s-a uitat la doamna Mortadel ca la felul al optsprezecelea. „Nu ştiu, maică“, observă băbuţa cu regret. „E din astea noi, cred, aduse de americani.“ Bunica lui Cristi apelă iute la planul B. O sună pe nepoata Miruna, elevă de liceu la mate-info. O rugă să caute, pe „goagăl“ sau cum Dumnezeu se mai chema, medicamentul Apilin. Miruna întrebă imediat de ce – se simţea cumva rău? După o clipă de ezitare, Nona răspunse: „Mămăică, uite ce-i: Cristi, văr’-tu din America, mi-o spus că-i dau pe acolo ceva ce se numeşte Apilin. Mi-e să nu fie bolnav, săracu’. Vezi tu ce-i drăcia asta, da’ să nu sufli încă nici o vorbă lu’ mă-ta şi lu’ tac-tu!“ I se păru că o aude chicotind în telefon, dar se linişti cînd fata i-a replicat serioasă: „Bine, hai că investighez!“ 

După cîteva minute, Miruna reveni şi, într-o tonalitate gravă a vocii, îi comunică: „Buni, nasol de tot! Scrie pe Internet că Apilinul ar fi un medicament de ştergere a memoriei, pe care americanii l-au folosit pentru personalul militar şi medical intrat în contact cu extratereştrii de la Roswell“. „Ruzvelt, extratirăştri!?“, exclamă interogativ bătrîna, cuprinsă de fiori. „

a fost un preşedinte de-al lor“, o corectă Miruna, rîzînd brusc. Pe doamna Iepur-Mortadel nu o mai interesau însă amănuntele. De ce se temea nu scăpase. A mîhnit-o enorm decizia fiului de a pleca definitiv în America, atunci cînd a cîştigat la Loteria Vizelor. Nu înţelegea cum ai putea vrea să trăieşti printre străini. Ea era o patrioată înflăcărată. Nu acceptase complet nici măcar numele italienizat, ziceau unii, al răposatului soţ, Mortadel, şi insistase să-şi păstreze şi identitatea de domnişoară, Iepur. Iată ce s-a întîmplat cu emigrarea, lovi-o-ar pacostea! Le-au dat viză ca să-i folosească drept cobai în experimentele lor ştiinţifice. Bibi şi nevastă-sa fuseseră pesemne afectaţi deja la creier, dar copilul rezista şi cerea ajutor bunicii, în modul lui naiv şi tulburător. Buimacă, Nona sări în primul tren spre Bucureşti. Situaţiile excepţionale impuneau măsuri excepţionale. 

Din aproape în aproape, ajunse la sediul Ministerului Afacerilor Externe. Plînse pe coridoare, le spuse tuturor că e mamă-eroină şi că familia sa exilată în SUA se găsea în mare pericol, din cauza preşedintelui

şi a „extratirăştrilor“ săi

. Spre surprinderea funcţionarilor, ministrul – informat despre cazul femeii din provincie – decise să nu o abandoneze şi trimise un consilier cu ea la Ambasada americană, sfătuind-o să-şi spună acolo păsul. Americanii – derutaţi la rîndul lor – au primit-o treptat, pe scară ierarhică, pînă la nivel de însărcinat cu afaceri. Acesta i-a ascultat atent povestea, fiind impresionat de lacrimile sincere ale doamnei Mortadel. O îmbrăţişă la sfîrşit şi îi zise să se întoarcă şi să aştepte veşti de la el. Va rezolva personal problema. Nona Iepur-Mortadel avu, nu ştia de ce, pentru prima dată în viaţa sa, încredere într-un străin. Plecă acasă şi, într-adevăr, după două zile, primi un telefon precipitat de la Bibi. „Ce-ai păţit, mamă-hăi? Ai căpiet? M-a căutat FBI-ul la uşă. Numai asta îmi trebuia în preajma examenului de cetăţenie! Ce

ia, cu forţa, Cristi? Pune-ţi aparat auditiv! A zis că a primit

la şcoală, bre! Asta înseamnă

măi mamă-hăi!“ 

Istoreme

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Fost director de școală și consilier local din Suceava, la închisoare pentru că a întreținut relații sexuale cu o elevă
Nicolae Adrian Achihăiei s-a întâlnit de două ori pe săptămână, la el acasă, cu o elevă de 15 ani, timp de aproape doi ani, pentru a întreține relații sexuale cu adolescenta. Relația interzisă era cunoscută de tot satul, dar bărbatul a rămas profesor până a fost ridicat de polițiști.
image
Româncă stabilită în Germania, după experiența care i-a salvat vacanța din România: „Suntem un popor frumos!”
O româncă a povestit pe o rețea de socializare cum gestul unui cuplu de români din Turnu Severin i-a salvat vacanța. Femeia a reușit în aproximativ două ore să-și recupereze documentele pentru care ar fi trebuit, cel mai probabil, să alerge săptămâni întregi.
image
Scandal politic la Eurovision: reprezentanta Israelului a fost huiduită, iar concurentul olandez a fost dat afară din finală VIDEO
În contextul protestelor pro-Palestina din Malmo și a criticilor la adresa organizatorilor, reprezentanta Israelului, Eden Golan, a fost huiduită de spectatori și vizată direct sau indirect de alți concurenți, printre care Joost Klein din Olanda.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a