"Reconfigurare traseu"

Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
Marea de altădată jpeg

Nu demult, m-a amuzat să descopăr nedumerirea unui tînăr, exprimată faţă de nişte oameni mai în vîrstă: „Voi cum reuşeaţi să vă întîlniţi în oraş pe vremea cînd nu erau telefoane mobile?“. Chiar aşa. Cum?

Mi-am adus aminte că, atunci cînd au apărut calculatoarele electronice (cele de buzunar cu care se făceau calcule de bază), mulţi s-au temut că, de vreme ce noul instrument, care era deja la îndemîna oricui, dădea rezultate instantanee, nimeni nu va mai învăţa tabla înmulţirii sau a împărţirii; că noile generaţii se vor înstrăina chiar şi de elementara logică a unei înmulţiri, că nu vor mai şti să gîndească nimic cu propriul cap şi că vor deveni complet dependenţi de tehnologie. Problema apare de fiecare dată cînd se inventează noi aparate menite să simplifice viaţa omului. Unele obiceiuri devin desuete, unele abilităţi par să nu mai fie neapărat necesare, dar e evident că nimănui nu-i strică să ştie cum se fac înmulţirile sau împărţirile, cu pixul, pe hîrtie. În general, indivizii care devin total dependenţi de tehnologie şi-şi pierd în prea mare măsură simţul realităţii şi instinctele naturale pot fi puşi în situaţii imposibile, mai ales că, uneori, aparatele se mai strică sau funcţionează prost.

Am fost încîntat să citesc zilele trecute articolul dlui Vintilă Mihăilescu despre cultul GPS-ului. Şi mi-am adus aminte de povestea unui prieten care, în Austria fiind şi luîndu-se după indicaţiile GPS-ului, a ajuns cu maşina pe nişte alei foarte înguste, ce nu păreau destinate automobilelor. S-a mirat puţin, dar a continuat să respecte comenzile aparatului de pe bord, pînă cînd s-a trezit pe peronul unei gări. Cu maşina. Oamenii de pe peron îl priveau uluiţi. El, la rîndu-i, nu înţelegea nimic. În cele din urmă, şi-a amintit că în ziua precedentă setase aparatul pe modul pieton şi uitase să-l mai treacă pe auto, drept care, odată ce primise destinaţia „Bucureşti“, aparatul şi-a îndrumat utilizatorul către gară, de unde se presupune că acesta ar fi trebuit să ia trenul.

Dincolo de asta, trebuie să recunosc că n-am o bună părere despre această invenţie. Sigur, ştiu că există soft-uri şi soft-uri. Şi mai ştiu că există o diferenţă considerabilă între folosirea GPS-ului în România şi în ţările din vestul Europei. Acolo, evident, totul e mai precis, drumurile şi adresele – mai stabile şi mai clare. În România, în ce mă priveşte, am avut vreo două experienţe care m-au făcut să renunţ definitiv la acest aparat. Îndată ce l-am primit, am vrut „să-i dau ocazia“ să mă „conducă“ la serviciu, în Bucureşti. După ce am pierdut o mulţime de timp să-l setez în cel mai potrivit mod, m-a plimbat prin tot oraşul, ocolindu-mă pe străzi aglomerate şi numai principale. Cînd am realizat că risc să întîrzii foarte tare, am preluat comanda.

A doua oară l-am setat să mă conducă de la Bucureşti la Viena, prin Timişoara, şi m-am trezit abandonat pe o stradă înfundată din Slatina. Ce-i drept, bănuisem că greşeşte, dar am vrut s-o fac de rîs pe Ioana (aşa o chema pe vocea din aparat), să le demonstrez pasagerilor din maşină că e tîmpită. Concluzia a fost clară: cel puţin în România, mai repede mă descurc bazîndu-mă pe simţul meu de orientare, decît pe respectivul instrument electronic. Apoi, prefer să mă rătăcesc, să întîrzii sau să mă enervez din vina mea, decît în urma încrederii acordate unui aparat. Sigur, admit că sînt şi mulţi oameni care preferă să se lupte mai degrabă cu tehnologia, decît cu propria lor capacitate de orientare. Odată, pe o şosea, cineva din maşină m-a întrebat de unde ştiu că mergem în direcţia cea bună. Cînd i-am răspuns că după soare, s-a supărat. Credea că-l iau peste picior. Era un fan al oricărei tehnologii de ultimă oră.

Ştiu şi cazuri de şoferi care pierd zeci de minute pînă reuşesc să dibuie setarea potrivită. Am auzit şi povestea cuiva care a pierdut o slujbă fiindcă a întîrziat la interviu tot chinuindu-se să-şi reseteze GPS-ul, deşi, fără să ştie, ajunsese chiar în faţa clădirii căutate. Nu sînt deloc convins că persoanele dezorientate pe teren real se vor orienta mai bine printre opţiuni şi hărţi virtuale. Şi cred că uneori diferenţa între a fi cu capul în nori şi a fi cu ochii într-un ecran nu e prea mare.

În sfîrşit, am aflat că unele studii recomandă folosirea vocilor feminine pentru GPS. Asta pentru că s-ar fi demonstrat statistic că majoritatea oamenilor aflaţi la volan (bărbaţi sau femei) au mai puţină încredere în ceea ce le spune o femeie şi au tendinţa să mai verifice, să nu se lase conduşi orbeşte de indicaţiile pe care le aud. În schimb, comenzile date de o voce bărbătească sînt mai degrabă urmate în mod automat, ceea ce nu e tocmai sănătos. Ideea e că aceste instrumente de orientare au doar menirea de a-i ajuta pe oameni, şi nu de a le oferi soluţia perfectă şi definitivă. Atenţia şoferului la traseu şi la regulile de circulaţie trebuie să rămînă trează. E probabil valabil pentru orice tehnologie. Rostul oricărui aparat e să ne ajute, nu să ne micşoreze capacităţile naturale sau chiar să le înlocuiască. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Fost director de școală și consilier local din Suceava, la închisoare pentru că a întreținut relații sexuale cu o elevă
Nicolae Adrian Achihăiei s-a întâlnit de două ori pe săptămână, la el acasă, cu o elevă de 15 ani, timp de aproape doi ani, pentru a întreține relații sexuale cu adolescenta. Relația interzisă era cunoscută de tot satul, dar bărbatul a rămas profesor până a fost ridicat de polițiști.
image
Româncă stabilită în Germania, după experiența care i-a salvat vacanța din România: „Suntem un popor frumos!”
O româncă a povestit pe o rețea de socializare cum gestul unui cuplu de români din Turnu Severin i-a salvat vacanța. Femeia a reușit în aproximativ două ore să-și recupereze documentele pentru care ar fi trebuit, cel mai probabil, să alerge săptămâni întregi.
image
Scandal politic la Eurovision: reprezentanta Israelului a fost huiduită, iar concurentul olandez a fost dat afară din finală VIDEO
În contextul protestelor pro-Palestina din Malmo și a criticilor la adresa organizatorilor, reprezentanta Israelului, Eden Golan, a fost huiduită de spectatori și vizată direct sau indirect de alți concurenți, printre care Joost Klein din Olanda.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a