Reacţii omeneşti

Publicat în Dilema Veche nr. 612 din 5-11 noiembrie 2015
Reacţii omeneşti jpeg

Tragedia de săptămîna trecută a scos la suprafaţă multe părţi bune ale compatrioţilor noştri: compasiunea, generozitatea, solidaritatea. Sigur, însă, cauzele a ceea ce s-a întîmplat sînt legate în mare măsură de părţile rele ale unora: iresponsabilitate, corupţie, egoism. Scriam în numărul precedent despre cum binele vine aproape întotdeauna în urma răului, pentru repararea sau combaterea lui. Despre reacţiile oamenilor, mai bune sau mai rele, am în minte nişte scene petrecute cîndva. 

Una a fost la Brad, în Munţii Apuseni, cînd nişte colegi de-ai mei de facultate, aflaţi în practică, au rupt nişte mere care atîrnau dintr-un pom deasupra trotuarului. Aprigul proprietar al acelei curţi i-a văzut şi i-a reclamat. A ameninţat cu darea în judecată şi alte grozăvii. În  tam-tam-ul iscat, colegii mei erau gata să fie daţi afară din practică şi trimişi la Bucureşti. Numai pentru că întinseseră mîna după nişte mere care aproape că le apăruseră în faţă. Într-o altă practică, la Băneşti, în Prahova, tot aşa, ne-am repezit mai mulţi colegi să culegem cireşe dintr-un pom încărcat, care se răsfrîngea bogat peste gardul unei curţi. Din casă a ieşit o femeie şi ne-am speriat. Ne-am gîndit imediat că s-ar putea repeta povestea de la Brad. Femeia însă nu era supărată, ci dimpotrivă, în mod surprinzător pentru noi, s‑a arătat cît se poate de încîntată că nişte tineri mănîncă cireşe din pomul ei. Ne‑a îmboldit chiar să culegem cît mai multe, fiindcă altfel, spunea ea, ar fi căzut pe jos pentru că ea era prea în vîrstă ca să le mai poată culege. 

Ai zice că situaţiile diferite se întîmplau în zone diferite, cu mentalităţi ale oamenilor (culturi, cum s-ar spune azi) diferite şi că poate de aceea reacţiile au fost opuse. Altădată eram pe o vale din Maramureş, tot în practică, vreo cinci studenţi care făceau cartare geologică. La ora prînzului, ne-am aşezat pe pajiştea din spatele unei biserici să ne mîncăm sandvișurile. Ca din pămînt a apărut un preot, care s-a mirat că stăm acolo să mîncăm şi ne-a invitat la el acasă, la masă, într-un fel pe care nu l-am putut refuza. După ce ne-a ospătat inimaginabil, cu toate bunătăţile pe care le avea prin bucătărie şi prin cămară, soţia lui ne-a făcut şi nişte pachete la fiecare, ca să avem pentru drum, mai departe. Ne‑am zis atunci că oameni şi ospitalitate ca-n Maramureş nu mai găseşti nicăieri. Vreo doi ani mai tîrziu însă, tot în Maramureş, cînd făceam  în echipă o cartare topografică la marginea unui sat, ne-am trezit cu un ţăran care a ieşit dintr-o casă înjurîndu-ne şi care, nici una, nici două, şi-a asmuţit cîinii asupra noastră. Ne-a strigat ceva cum că am fi comunişti. Un coleg mai cu experienţă, din echipă, ne-a explicat atunci că probabil omul ne-a confundat cu cei care, pe vremuri, făceau măsurători pentru colectivizarea terenurilor.

Pe scurt, experienţe diferite, firi şi reacţii complet diferite, în aceeaşi zonă. Am conchis atunci că niciodată nu ştii cum sînt oamenii. Unii observă însă că experienţa comunistă i-a înrăit, că, în general vorbind, cei aflaţi în zonele afectate de această urgie istorică şi care timp de decenii au fost nevoiţi să caute soluţii de supravieţuire au devenit mai egoişti, şi-au pierdut seninătatea, generozitatea, ospitalitatea. 

Lucrurile astea se vedeau foarte clar în anii ’90. Un jurnalist american observa atunci că în România oamenii erau foarte drăguţi în particular şi foarte refractari sau de-a dreptul scîrboşi în relaţiile publice. Era adevărat. Astăzi se observă, încă, reacţiile destul de diferite ale ţărilor din Est faţă de ale celor din Vest în privinţa refugiaţilor. Esticii, care au trăit sub comunism, se dovedesc mai puţin disponibili pentru a-i primi. În chestiunea asta însă, trecînd peste micile nuanţe Est-Vest, se pare că întreaga Europă se împarte în oameni binevoitori faţă de refugiaţi şi oameni mai prudenţi, care se tem de venirea lor. Pare că pericolul cel mare nu este atît valul de imigranţi, cît tocmai această divizare emoţională din Europa (iar aici, presa şi politicienii au un rol foarte mare, în condiţiile în care majoritatea europenilor n‑au auzit de refugiaţi decît din mass-media şi din discursurile politicienilor). În orice caz, reacţiile oamenilor sînt de multe ori cît se poate de neaşteptate. Dacă n‑ar fi aşa, probabil că ne-am plictisi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum își întinde Moscova tentaculele ca să sugrume un domeniu vital al României. Expert: „Acolo lucrurile sunt simple” EXCLUSIV
Statele membre UE sunt vizate de Federația Rusă, care încearcă să pună mâna pe cât mai multe companii strategice din domeniul securității energetice. Exemplul Germaniei, țară care și-a sacrificat propria securitate energetică de dragul gazelor ieftine din Rusia, nu e singular.
image
Domeniul care duce lipsă de angajați, deși salariile sunt de 2.000 – 3.000 euro net. „Noi le facem și ucenicia uneori”
Unul dintre domeniile cu un aport important în PIB-ul României duce o lipsă acută de angajați, deși salariile oferite depășesc 2.000 euro net pe lună.
image
Primul imperiu din istoria umanității. Clădit de un copil din flori a schimbat decisiv lumea în care trăim
Primul imperiu din istorie s-a născut cu aproximativ 4000 de ani în urmă, în zona Irakului de astăzi. Condus de regi-zei cu forța armelor, acest imperiu a facilitat inovații fără precedent în istoria umanității, fiind punctul zero al civilizației.

HIstoria.ro

image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.
image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.