Promovabilitate

Publicat în Dilema Veche nr. 549 din 21-27 august 2014
Cioace jpeg

O nouă sesiune de bacalaureat aduce după sine un nou val de ştiri despre procentul sau rata de promovabilitate. Cuvîntul e atît de folosit în ultima vreme încît s-a banalizat: nedumerirea sau iritarea pe care le producea la început par să se fi atenuat sub presiunea repetării insistente. Specialiştii au atras totuşi atenţia, nu o dată, asupra improprietăţii semantice, criticînd folosirea sa cu sensul şi în locul firescului promovare: etimologic, promovabilitate (derivat cu sufixul -itate din adjectivul promovabil) se referă la o posibilitate, la o capacitate realizabilă în viitor. Folosirea termenului pentru a descrie un fapt deja încheiat conţine o eroare de logică; de fapt, o rupere a legăturii cu etimologia şi cu valorile sufixului  -bil. Alunecarea de sens nu e însă greu de explicat: s-a pornit, probabil, de la estimări asupra potenţialului, ajungîndu-se ca termenul să se refere şi la rezultate. Preţiozitatea şi căutarea cuvintelor cît mai specializate, cu aspect cît mai tehnic, au declanşat procesul de extindere a sensului în mod impropriu; stilul neglijent al jurnalismului actual, tendinţa de preluare necritică a formulelor întîlnite întîmplător au făcut restul.

E foarte probabil ca termenul promovabilitate să fi apărut în jargonul didactic; şi astăzi, îl descoperim în unele comunicate şi studii ale instituţiilor care se ocupă de educaţie. Atestările mai vechi stocate în Internet sînt extrem de puţine: cuvîntul apare, de pildă, în Lupta de clasă, nr. 50, 1970: „procentul de promovabilitate al elevilor de la cursurile de zi a fost, în medie, de 92,5% la toate tipurile de licee“. În schimb, sînt sute de mii de exemple din ultimii ani: „promovabilitatea la examenul de bacalaureat“ (evz.ro); „rata de promovabilitate este de 58,99%“ (dcnews.ro); „licee cu promovabilitate zero la bac“ (romanialibera.ro). Din fericire, şi formula corectă rezistă – „Procentul de promovare după contestaţii a săltat la 46,64%“ (adevarul.ro); „După contestaţii procentul de promovare a crescut“ (gandul.ro); „Nu ne interesează procentul de promovare“ (romanialibera.ro). Apariţia aleatorie a ambelor construcţii în paginile aceleiaşi publicaţii poate depinde şi de preluarea fără modificări a comunicatelor oficiale.

Despre improprietăţile în folosirea lui promovabilitate a scris Ion Coteanu, în primul număr din 1990 al revistei Limba română; extinderea semantică a fost criticată şi de Theodor Hristea, în 2002; mai recent, fenomenul a fost explicat de Adina Dragomirescu şi Alexandru Nicolae în volumul 101 greşeli de lexic şi de semantică (2011). Sînt şi reacţii în mediul on-line: site-ul diacritica.wordpress.com a publicat mai multe intervenţii foarte clare asupra subiectului, ironizînd folosirea jurnalistică a promovabilităţii. Din păcate, devierile contagioase nu pot fi uşor stăvilite, mai ales atunci cînd, ca în cazul de faţă, nu atrag atenţia printr-un contrast evident comic şi nici nu sînt integrate în listele şcolare de greşeli frecvente.

Interesantă e şi tratarea lexicografică a cuvîntului. Acesta nu a fost înregistrat de Noul dicţionar universal (NDU, 2006); în schimb, Dicţionarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007) l-a inclus în inventarul său, explicîndu-l (corect) ca derivat de la promovabil; surprinzător e însă faptul că dicţionarul a validat abuzul semantic, acceptînd sinonimia cu promovare. Şi în DEX cuvîntul apare, cu o definiţie „conservatoare“, în evident dezacord cu tendinţa actuală a uzului: „însuşirea a tot ceea ce poate fi promovat“. DEX-ul s-a grăbit totuşi atribuindu-i cuvîntului origine engleză, probabil din convingerea că principalul factor actual de îmbogăţire lexicală e împrumutul; mai mult, etimonul apare – dintr-o eroare de tipar sau prin confuzie cu româna – într-o formă suspectă: promovability. Dicţionarele englezeşti cuprind doar forma promotability, căreia atestările on-line îi indică o folosire dominantă în contextele potrivite, cu referire la previziune şi calculul posibilităţilor. În schimb, cele două sute de atestări ale formei promovability pe care le oferă o căutare cu motorul Google provin aproape exclusiv din traduceri din română sau din texte publicate pe site-uri româneşti (myjob.ro, bestjobs.ro, romania-actualitati.ro etc.). În concluzie, promovability nu e un cuvînt englezesc, iar despre promotability nu avem dovezi că ar fi influenţat evoluţia din română. Nici franceza nu pare a fi fost sursa sau modelul pentru termenul nostru: forma promouvabilité are doar cîteva zeci de apariţii, aproape exclusiv în documente administrative şi într-un context de potenţialitate: conditions de promouvabilité. În schimb, derivate în -bil şi -(bil)itate – ocupabilitate, integrabilitate, intenţionabilitate, ministeriabilitate, prezidenţiabilitate („standardele de prezidenţiabilitate“, politichii.ro), scuzabilitate („mailul de scuzabilitate“, dpmtl.blogspot.com) etc. – se formează pe teren românesc cu cea mai mare uşurinţă, nu şi cu mult folos pentru eleganţa stilului. Se confirmă astfel că promovabilitate e un cuvînt cît se poate de românesc, produs prin derivare şi folosit cu sens impropriu din pasiune pentru stilul savant şi din comoditate jurnalistică.  

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.