Problema număratului

Publicat în Dilema Veche nr. 477 din 4-10 aprilie 2013
Marea de altădată jpeg

De-a lungul timpului, tot ocupîndu-mă cu gazetăria şi cu cifrele, am întîmpinat o problemă recurentă: cea a lipsei de interes a guvernelor româneşti faţă de simplul numărat. Am mai pomenit lucrul ăsta. Acum cîţiva ani, am constatat, de exemplu, că nu e cunoscut cu exactitate numărul persoanelor bolnave mintal din ţară. Adică al celor înregistrate de spitale, cu acte în regulă. Nimeni nu pare dispus să centralizeze asemenea date. Aflu, acum, că nici numărul persoanelor cu autism nu pare să fie centralizat. De asemenea, am descoperit că numărul căruţelor din România e necunoscut la nivel central. Ele sînt înregistrate la primăriile comunelor şi oraşelor, dar nimeni nu s-a gîndit să adune aceste cifre. Să zicem că numărul căruţelor nu-i un capăt de ţară, că ţine mai degrabă de pitoresc. Nu acelaşi lucru se poate spune, însă, despre terenuri. Cînd cu acordarea subvenţiilor europene pentru fermieri, îmi amintesc că a fost o întreagă tevatură, fiindcă nu se ştiau suprafeţele reale. Dacă n-ar fi fost sistemele de măsurare moderne prin GPS, prin metoda clasică n-am fi reuşit în veci să producem nişte documente cadastrale decente – decît, poate, în Transilvania, care a fost mai riguros cartată pe vremea cînd făcea parte din Imperiu. Tot cu ajutorul Europei, am început să ne numărăm şi vacile.

Migraţia românilor a devenit, în ultimii ani, un fenomen naţional, ba chiar de-a dreptul european. În afară de estimări foarte grosiere, nici un minister din România nu ştie, de fapt, cîţi cetăţeni români lucrează în străinătate. Motivul invocat seamănă cu cel dintr-un banc celebru: „Pe ăla nu pot să-l număr pentru că zburdă.“

În noianul general de aproximaţii, astă-vară, colac peste pupăză, la referendum, autorităţile păreau să nu mai ştie exact nici măcar numărul total de votanţi. Chiar şi acolo au apărut numărătorile politice. Mai sînt şi alte exemple de acest fel. Unele cifre mai apar prin recensămintele care sînt făcute, însă, la mulţi ani o dată, şi după ureche. Nu sînt evidenţe exacte, ci estimări sociologice. Alte cifre reies în urma unor programe desfăşurate de ONG-uri. De exemplu, despre migranţii români, mai multe date pare să aibă Fundaţia „Soros România“ decît Guvernul.

În mod oficial, nu ştim, nu ne place sau nu ne convine să numărăm precis (coane Fănică). Am auzit, de multe ori, specialişti din diverse domenii, exprimîndu-şi aceeaşi nedumerire, care sună cam aşa: „Cum poţi să reglementezi, să reformezi sau să guvernezi ceva ce nu cunoşti?“ Marea bălmăjală cu număratul bîntuia şi pe vremea lui Ceauşescu. Pe atunci însă, informaţiile exacte puteau fi de-a dreptul subversive. Ce-ar fi fost dacă s-ar fi aflat consumul de pastă de dinţi pe cap de locuitor, comparativ cu cel din RFG? Sau ce-ar fi fost dacă s-ar fi comparat numărul de autoturisme, raportat la populaţie, cu cel din oricare altă ţară occidentală? În schimb, în lipsa alimentelor şi a facilităţilor de bază, se scotea în evidenţă cantitatea de oţel produsă pe cap de locuitor, cifră care devenea motiv de mare mîndrie. Numerele exacte erau de evitat – şi perfect inutile pentru politica de atunci. În ciuda puterii discreţionare pe care o avea, nici Ceauşescu nu mai putea afla ceva exact de la subordonaţii săi. Din mărturiile celor care au avut de-a face cu el pe cînd fugea, în zilele Revoluţiei, rezultă că nici nu înţelegea ce are lumea cu el.

Nici astăzi, adevărurile exacte nu folosesc guvernelor, fiindcă şi acestea „fac politică“. Ceva s-a moştenit. Cifrele par inutile. Ar fi de salutat Guvernul care ar începe, pur şi simplu, să numere. Să lase promisiunile, scuzele şi ciondănelile televizate, şi să înceapă să numere oamenii, casele, terenurile, căruţele, caii şi vacile, orele din mersul trenurilor... Să socotească mai exact veniturile şi cheltuielile publice, necesităţile şi posibilităţile reale ş.a.m.d. Obţinerea unei asemenea evidenţe riguroase ar fi nu doar o dovadă de seriozitate, ci şi un act de guvernare în sine. Dacă mă gîndesc mai bine, a guverna înseamnă a ţine ţara în ordine. Pentru asta, trebuie s-o cunoşti. Şi ca s-o cunoşti, trebuie să numeri ce ai în ea.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

accident sju slatina3   foto euro24 jpg
Unșofer, cu o alcoolemie de 1,1 mg/l, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat cu mașina în curtea Spitalului Slatina
Un incident grav s-a petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 10/11 decembrie 2024. Un șofer de 27 ani, care a urcat la volan sub influența alcoolului, a pierdut controlul asupra direcției de mers și, în fața SJU Slatina, a trecut peste bordură și a ajuns în curtea unității sanitare.
citit carte barbat istock jpg
Ce este „lerul”? Cuvântul neobișnuit care apare în multe colinde, dar pe care puțini români îl pot explica
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja ne îndreptăm către jumătatea lunii decembrie. Poate că mulți dintre noi deja am început să ascultăm colinde, sau, dacă nu, o vom face destul de curând.
slobozia razie la urziceni si barbulesti foto ipj ialomita
Razie şi percheziţii cu mascaţii în Ploieşti, în mai multe dosare de tâlhărie şi furt
Peste 50 de poliţişti şi jandarmi au demarat, miercuri dimineaţă, o razie de amploare în Prahova, dar şi percheziţii la mai multe persoane suspecte în câteva dosare de tâlhărie şi furt.
Criza economica criza financiara FOTO Shutterstock
Piețele financiare românești, survolate de un stol de „lebede negre”: „Au mai fost văzute în pandemie, la Brexit și în 2008”
Piețele financiare românești au fost lovite de volatilitate în timpul alegerilor prezidențiale, rezultatele surprinzătoare ducând și la o dificultate neașteptată pentru Guvern în a împrumuta bani.
Kim Yong hyun   fostul ministru al Apărării din Coreea de Sud Foto Getty Images jpg
Fostul ministru al Apărării a încercat să-și ia viața în arest, după ce a recomandat impunerea legii marțiale în Coreea de Sud
Kim Yong-hyun, fostul ministru sud-coreean al apărării, a încercat să îşi pună capăt zilelor în timp ce se afla în detenţie, a declarat, miercuri, comisarul general al Serviciului Coreean de Corecţie.
andreea balan  crop 1665063599 jpg
Motivul neașteptat pentru care Andreea Bălan nu poartă inelul de logodnă de la Victor Cornea: „Foarte greu, de-a lungul anilor, am…”
Pe 3 decembrie, Andreea Bălan a trăit o zi memorabilă. În timpul unui zbor către Laponia, Victor Cornea, partenerul ei de mai bine de un an, i-a adresat marea întrebare. Răspunsul vedetei a fost un entuziast „DA”.
zile libere de paste jpg
Câte zile libere au românii în 2025. Cum arată calendarul pentru minivacanțe de la anul
Anul 2025 aduce vești bune pentru angajații din România, oferind un total de 17 zile libere legale, dintre care 13 vor fi în timpul săptămânii, iar restul de 4 în weekend.
sumudica platformax jpg
Șumudică își retrogradează o fostă echipă. UEFA i-a dat dreptate românului
Marius Șumudică (53 de ani), antrenorul echipei Rapid, a primit o veste bună de la Comisia de Disciplină a UEFA.
castig loto pitesti jpg
Un noroc fatal. A murit la stomatolog după ce a câștigat 32 de milioane de euro la loto
Un bărbat de 73 de ani din Brazilia, care a câștigat marele premiu la loto în luna noiembrie, a murit subit la stomatolog. A fost prima lui decizie de milionar în euro,