Problema număratului

Publicat în Dilema Veche nr. 477 din 4-10 aprilie 2013
Marea de altădată jpeg

De-a lungul timpului, tot ocupîndu-mă cu gazetăria şi cu cifrele, am întîmpinat o problemă recurentă: cea a lipsei de interes a guvernelor româneşti faţă de simplul numărat. Am mai pomenit lucrul ăsta. Acum cîţiva ani, am constatat, de exemplu, că nu e cunoscut cu exactitate numărul persoanelor bolnave mintal din ţară. Adică al celor înregistrate de spitale, cu acte în regulă. Nimeni nu pare dispus să centralizeze asemenea date. Aflu, acum, că nici numărul persoanelor cu autism nu pare să fie centralizat. De asemenea, am descoperit că numărul căruţelor din România e necunoscut la nivel central. Ele sînt înregistrate la primăriile comunelor şi oraşelor, dar nimeni nu s-a gîndit să adune aceste cifre. Să zicem că numărul căruţelor nu-i un capăt de ţară, că ţine mai degrabă de pitoresc. Nu acelaşi lucru se poate spune, însă, despre terenuri. Cînd cu acordarea subvenţiilor europene pentru fermieri, îmi amintesc că a fost o întreagă tevatură, fiindcă nu se ştiau suprafeţele reale. Dacă n-ar fi fost sistemele de măsurare moderne prin GPS, prin metoda clasică n-am fi reuşit în veci să producem nişte documente cadastrale decente – decît, poate, în Transilvania, care a fost mai riguros cartată pe vremea cînd făcea parte din Imperiu. Tot cu ajutorul Europei, am început să ne numărăm şi vacile.

Migraţia românilor a devenit, în ultimii ani, un fenomen naţional, ba chiar de-a dreptul european. În afară de estimări foarte grosiere, nici un minister din România nu ştie, de fapt, cîţi cetăţeni români lucrează în străinătate. Motivul invocat seamănă cu cel dintr-un banc celebru: „Pe ăla nu pot să-l număr pentru că zburdă.“

În noianul general de aproximaţii, astă-vară, colac peste pupăză, la referendum, autorităţile păreau să nu mai ştie exact nici măcar numărul total de votanţi. Chiar şi acolo au apărut numărătorile politice. Mai sînt şi alte exemple de acest fel. Unele cifre mai apar prin recensămintele care sînt făcute, însă, la mulţi ani o dată, şi după ureche. Nu sînt evidenţe exacte, ci estimări sociologice. Alte cifre reies în urma unor programe desfăşurate de ONG-uri. De exemplu, despre migranţii români, mai multe date pare să aibă Fundaţia „Soros România“ decît Guvernul.

În mod oficial, nu ştim, nu ne place sau nu ne convine să numărăm precis (coane Fănică). Am auzit, de multe ori, specialişti din diverse domenii, exprimîndu-şi aceeaşi nedumerire, care sună cam aşa: „Cum poţi să reglementezi, să reformezi sau să guvernezi ceva ce nu cunoşti?“ Marea bălmăjală cu număratul bîntuia şi pe vremea lui Ceauşescu. Pe atunci însă, informaţiile exacte puteau fi de-a dreptul subversive. Ce-ar fi fost dacă s-ar fi aflat consumul de pastă de dinţi pe cap de locuitor, comparativ cu cel din RFG? Sau ce-ar fi fost dacă s-ar fi comparat numărul de autoturisme, raportat la populaţie, cu cel din oricare altă ţară occidentală? În schimb, în lipsa alimentelor şi a facilităţilor de bază, se scotea în evidenţă cantitatea de oţel produsă pe cap de locuitor, cifră care devenea motiv de mare mîndrie. Numerele exacte erau de evitat – şi perfect inutile pentru politica de atunci. În ciuda puterii discreţionare pe care o avea, nici Ceauşescu nu mai putea afla ceva exact de la subordonaţii săi. Din mărturiile celor care au avut de-a face cu el pe cînd fugea, în zilele Revoluţiei, rezultă că nici nu înţelegea ce are lumea cu el.

Nici astăzi, adevărurile exacte nu folosesc guvernelor, fiindcă şi acestea „fac politică“. Ceva s-a moştenit. Cifrele par inutile. Ar fi de salutat Guvernul care ar începe, pur şi simplu, să numere. Să lase promisiunile, scuzele şi ciondănelile televizate, şi să înceapă să numere oamenii, casele, terenurile, căruţele, caii şi vacile, orele din mersul trenurilor... Să socotească mai exact veniturile şi cheltuielile publice, necesităţile şi posibilităţile reale ş.a.m.d. Obţinerea unei asemenea evidenţe riguroase ar fi nu doar o dovadă de seriozitate, ci şi un act de guvernare în sine. Dacă mă gîndesc mai bine, a guverna înseamnă a ţine ţara în ordine. Pentru asta, trebuie s-o cunoşti. Şi ca s-o cunoşti, trebuie să numeri ce ai în ea.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Mesajul controversat al unui cunoscut economist român. „Dacă tu iei mai puțin de 1.500 de euro net e doar eșecul tău”
Un cunoscut economist român cu studii în Elveția a stârnit o adevărată furtună afirmând că, în acest moment, oricine nu reușește să câștige cel puțin 1.500 de euro net este principalul vinovat de acest lucru.
image
De ce se albește părul și ce putem face pentru a stopa procesul, dacă nu avem o vârstă înaintată
Unele deficite de nutrienți și starea de sănătate pot albi părul, dar este imposibil să fie restabilită culoarea naturală dacă este cauzată de genetică sau de îmbătrânire. Schimbările în nutriție pot ajuta la încetinirea schimbării culorii dacă deficiențele de vitamine sunt cauza principală.
image
Piloții ucraineni folosesc tehnica periculoasă „nevăstuica sălbatică” pentru a distruge apărarea antiaeriană a Rusiei
Piloții ucraineni efectuează misiuni periculoase de „nevăstuică sălbatică” pentru a suprima apărarea antiaeriană a Rusiei. Rachetele avansate furnizate de SUA au jucat un rol critic în aceste misiuni, scrie Business Insider.

HIstoria.ro

image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.
image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.