Poporul are întotdeauna dreptate!

Publicat în Dilema Veche nr. 563 din 27 noiembrie - 3 decembrie 2014
Poporul are întotdeauna dreptate! jpeg

E binecunoscuta formulă cu care Victor Ponta şi-a acceptat înfrîngerea. La fel ca poporul, şi Victor Ponta a avut dreptate. În ciuda cunoscutelor clişee care spun că democraţia nu prinde în România, că votul popular poate fi periculos pentru că oamenii n-au cultură politică destulă, că votează ca bizonii ş.a.m.d., se dovedeşte că în scurtul răstimp istoric în care au avut alegeri prezidenţiale libere, românii au votat destul de bine, şi mai ales, din ce în ce mai bine. Cel puţin cînd a fost vorba de preşedinte, majoritatea electoratului a ştiut să aleagă, chiar şi cînd n-a prea avut din ce alege.  

La prima vedere, poate părea surprinzător ce spun, dar lucrul ăsta e demonstrabil. Desigur, trebuie să excludem primele alegeri, din 1990 şi din 1992. Totuşi, în mai 1990, în ciuda speranţelor pe care unii şi le vor fi făcut, un vot popular în favoarea unui Ion Raţiu sau Radu Câmpeanu era de-a dreptul imposibil. România tocmai ieşise din noaptea unui regim totalitar. Oamenii abia se vedeau scăpaţi de frig, de foame şi de gloanţele „teroriştilor“. După numai doi ani, candidatul opoziţiei democrate, Emil Constantinescu, obţinea un onorabil procent de peste 38%. Poate că nici atunci nu era de aşteptat mai mult.  

Peste alţi patru ani însă, Emil Constantinescu, considerat candidatul mai democrat şi care nu avea trecutul comunist al lui Ion Iliescu, a cîştigat cu exact aceleaşi procente pe care acum le-a obţinut şi Klaus Iohannis – 54,4%. Acea victorie a fost cu atît mai importantă, cu cît prezenţa la vot a fost de aproape 76% (mai mare chiar cu trei procente decît în turul al II-lea al alegerilor din 1992). 

În 2000, după cum ne amintim, aparent, s-a întîmplat un accident, iar în turul al II-lea au ajuns (iarăşi) omniprezentul Ion Iliescu şi tulburătorul Corneliu Vadim Tudor. Mulţi analişti politici au spus atunci că strania situaţie a fost cauzată, pe de-o parte, de retragerea din joc a preşedintelui în exerciţiu, care era Emil Constantinescu, şi pe de altă parte, de candidaturile suprapuse ale partidelor de centru dreapta, care au dus la fărîmiţarea voturilor. Pe culoare foarte apropiate ideologic au candidat atunci Teodor Stolojan, Mugur Isărescu şi, dincolo de ei, s-a mai înscris şi Petre Roman. Cu finaliştii Iliescu şi Tudor a început să circule celebra vorbă cu alegerea răului mai mic, şi românii au ales, totuşi, răul cel mai mic. Ion Iliescu a cîştigat cu un scor zdrobitor, dar prezenţa la vot a fost mai scăzută decît niciodată pînă atunci (57%) şi cu opt procente mai mică decît fusese în primul tur, ceea ce a denotat o reticenţă electorală importantă în faţa unei asemenea alegeri. Şi pentru a nu ne face prea mari complexe din cauză că atunci am avut în turul al II-lea un candidat extremist, ar trebui să ne amintim că şi în Franţa, doi ani mai tîrziu, în „finala“ prezidenţialelor a ajuns Jean-Marie Le Pen.  

În 2004, în ciuda unei guvernări care reuşise să-şi aservească aproape întreaga presă şi în ciuda accidentului cu Teodor Stolojan, majoritatea l-a ales pe impetuosul Traian Băsescu, şi nu pe coruptul Adrian Năstase (chiar dacă la o diferenţă mică). 

În 2009, victoria pe muchie a preşedintelui în funcţie (la mai puţin de un procent faţă de Mircea Geoană) ar putea fi interpretată ca un semn că electoratul era deja enervat de greşelile şi de comportamentul lui Traian Băsescu, dar nu îndeajuns încît balanţa să se încline în favoarea lui Geoană, mai ales după povestea cu vizita la Sorin Ovidiu Vântu. Şi acela a fost un vot care, în mare, poate fi considerat cît se poate de responsabil.  

Ce s-a întîmplat acum între Iohannis şi Ponta este, aşa cum a scris

o dovadă de

a electoratului din România. Rezervatul Iohannis a obţinut un scor pe care Traian Băsescu nu l-a avut niciodată, cu tot ardeiul său iute din sloganuri şi din exprimare. Una peste alta, se poate spune că, din 1996, dintre candidaţii cu şanse (cu susţinere politică importantă) care li se oferă, românii îl aleg totdeauna pe cel mai bun. Şi cu cît candidatul e mai serios, cu atît primeşte voturi mai multe. 

Sigur, nu trebuie să uităm că de fiecare dată au existat şi zone (cam aceleaşi) în care votanţii au putut fi manipulaţi pentru că pun un preţ prea mic pe ideea de vot. De remarcat e că bazinul electoral al PSD şi al candidaţilor săi la preşedinţie e cam în această zonă. Conform studiilor sociologice, PSD a fost votat cu precădere de oamenii mai în vîrstă, de cei cu şcoală puţină şi în special în zonele rurale ale Olteniei, Munteniei şi Moldovei. Dar aceştia nu formează majoritatea.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.