Ordinar

Publicat în Dilema Veche nr. 506 din 24-30 octombrie 2013
Cioace jpeg

Nu doar cuvintele-tabu, măscările sau blasfemiile pot fi cu totul absente din limbajul unor vorbitori, chiar dacă apar extrem de frecvent în vorbirea altora. Şi alte cuvinte sau expresii sînt obiectul unor preferinţe ferme: există oameni care n-au pronunţat niciodată, spontan, pentru a-şi exprima propria gîndire (ci doar ca menţionare ironică) vorbe ca dulcic, delicios, duios, destoinic etc., deşi acestea fac parte, desigur, din fondul lor lexical pasiv. Motivele evitării pot fi diferite, dar în genere e vorba de conotaţii socio-culturale, evocînd un stil perceput fie ca agresiv şi vulgar, fie ca afectat, artificial, fals etc. Un exemplu de asociere cu totul antipatică, între agresivitate şi afectare, mi se pare a fi cel oferit de insulta javră ordinară. M-a tulburat scandarea ei repetată, în grup, în ultimii ani, într-un distih care pare să fi devenit o lozincă de succes. Răspîndirea i-a fost asigurată, în bună măsură, de reportajele de televiziune şi de comentariile jurnalistice care au reluat-o, cu delicii, prezentînd-o ca pe o manifestare a respectabilei indignări şi a sănătosului umor popular. Ba chiar ca pe un motiv de mîndrie naţională: „«Ieşi afară, javră ordinară!» face înconjurul lumii. Vezi cum a tradus The Economist lozinca protestatarilor“ (antena3.ro, 17.01.2012); „Celebra javră ordinară, tradusă de The Economist: «Get out, you miserable dog»“ (Jurnalul naţional, 16.01.2012). Reacţia de antipatie faţă de scandarea în cauză pare să fie şi ea destul de răspîndită, aşa cum o arată o declaraţie recentă a unui participant la proteste de stradă: „Au intervenit instigatorii, care au strigat «ieşi afară, javră ordinară» (nici unul dintre noi nu foloseşte această lozincă imundă)“ (realitatea.net, 18.10.2013). Chiar dacă disocierea dintre protestatari şi instigatori n-ar fi în realitate chiar atît de uşor de surprins, rămîne semnificativă percepţia unei clare diferenţieri stilistice.

Originea scandării ar putea explica natura conotaţiilor ei socio-culturale. Se pare că lozinca (în diverse variante: ieşi afară..., marş afară..., sau afară, afară!) aparţine repertoriului galeriilor de fotbal. Mai mulţi comentatori din presă şi din spaţiul online au făcut această legătură, oferind explicaţii mai mult sau mai puţin complete şi verificabile: „această «strigătură» aparţine galeriei de fotbal şi ea răsună atunci cînd un jucător este faultat uşor, iar el exagerează, stă întins pe jos şi trage de timp, simulînd o accidentare gravă“ (nasultv.ro); „Lozinca aceea «Afară, afară, javră ordinară» a lansat-o galeria Dinamo“ (agentia.org) etc. Într-adevăr, găsim atestări ale lozincii în lumea stadioanelor, dinaintea lansării ei în politică: „Am auzit la tv că Andone ar veni la meciurile din CL. Dacă e aşa, propun să scandeze tot stadionul «ieşi afară, javră ordinară» şi să nu ne oprim pînă nu pleacă de la stadion“ (cfronline.3x.ro, 01.09.2008); „«Această individă a stricat meciul. Este o javră ordinară. A fost o ruşine de arbitraj azi», spunea Lucescu jr sîmbătă, după ce echipa sa pierdea cu 2-1“ (ziare.com, 8.03.2008).

Ceea ce face ca formula să fie de nerostit (pentru unii) ar fi deci, în primul rînd, asocierea cu un anume context al agresivităţii. Totuşi, nu orice lozincă de stadion e la fel de greu suportabilă; în cazul de faţă, efectul repulsiv e produs de ambele cuvinte care o compun. În primul rînd, epitetele animaliere sînt, în forma lor pură şi directă, unele dintre cele mai rudimentare insulte. Apoi, o carieră nefericită a avut şi adjectivul ordinar, pentru care dicţionarele noastre înregistrează, pe lîngă sensul neutru („obişnuit, normal; de rînd, comun“ – DEX), valorile peiorative: „de calitate inferioară, fără valoare, prost“; „vulgar, grosolan, josnic“ (ibidem). Conotaţiile depreciative asociate banalităţii existau deja în franceză, atunci cînd cuvîntul ordinaire a fost împrumutat. În română, acestea au devenit tot mai puternice, reducînd treptat uzul neutru stilistic al adjectivului (vechi sintagme ca profesor ordinar riscă să trezească ilaritatea elevilor). La o simplă căutare pe Google, primele atestări ale cuvîntului românesc (dacă excludem dicţionarele) sînt în sintagmele nominale mincinos ordinar, traficant ordinar, fals ordinar, furt ordinar, şantaj ordinar. Adjectivul (folosit şi ca adverb: minte ordinar) a devenit un intensificator al negativităţii cuprinse în numele de agent sau în desemnarea acţiunii. Cum sensul de bază nu e total anihilat, formulele de mai sus par a presupune şi că un hoţ, un mincinos etc. obişnuit e inferior unuia genial, creativ, spectaculos, extraordinar. De fapt, valoarea peiorativă s-a accentuat după acelaşi model mental care condusese deja, în cursul secolelor, la deprecierea semantică a adjectivului prost: ceea ce e simplu şi comun e obiect de dispreţ.  

O dovadă a rapidei peiorativizări a lui ordinar (în forma ordinariu) o găsim în dicţionarul academic al lui Laurian şi Massim (Dicţionarul limbii române, II, 1876), în care apare atît sensul neutru – venituri ordinarii, curs ordinariu al lucrurilor, a merge cu pasul ordinariu, măsură ordinarie etc. –, cît şi pe cel depreciativ („comun, vulgar, fără distincţiune, fără nobilitate, grosolan, trivial“): vin ordinariu, oameni ordinari, expresiuni ordinarii; autorii semnalau deja riscurile ambiguităţii: „Aşadar expresiuni ca: frumuseţe ordinarie, discurs ordinariu etc. pot avea două sensuri cu totul diferite.“ Ambiguitatea e prezentă şi la Caragiale: termenul apare cu toată violenţa ridicolă a insultei politico-jurnalistice în finalul din „Tempora...“ – „Îndeosebi, promitem neruşinatului inspector poliţist, canaliei ordinare, mişelului fără ruşine, sălbaticului zbir şi călău antropofag, care răspunde la dezgustătorul nume de Coriolan Drăg…“ – dar şi cu sensul neutru (jucat ironic) în discursul asumat la persoana I: „un român ordinar ca mine, adică nu un extraordinar român“ („Meteahnă“).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Riscurile alcoolului la plajă: deshidratare, leșin, accident vascular, înec. Cum să bei prudent, dacă nu te poți abține
Deși e tentant și poate părea distractiv, consumul de alcool în apropierea apei și sub un soare arzător vine cu unele riscuri reale de siguranță. Yahoo Life a publicat sfaturile unor experții în sănătate pentru a evita deshidratarea, bolile cauzate de căldură și accidentele.
image
Un cunoscut economist român oferă un premiu de 100.000 de euro, cu o singură condiție. „Vi-i dau eu, mă angajez aici”
Economistul Andrei Caramitru se angajează să ofere un premiu de 100.000 de euro. Există însă și o condiție importantă pusă celor care ar vrea să se bucure de acești bani.
image
Ce ne spun accidentările repetate ale lui Halep: doctorul Alin Popescu a explicat cazul Simonei ca la carte EXCLUSIV
Accidentările repetate cu care se confruntă Simona Halep sunt des întâlnite în cazul sportivilor care revin în competiții după absențe îndelungate.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.