Obiecte periculoase

Publicat în Dilema Veche nr. 550 din 28 august - 3 septembrie 2014
Alte confuzii jpeg

Să savurăm astăzi un ultim episod din microserialul dedicat lui Bill Bryson şi remarcabilei lui cărţi Notes from a Big Country/Însemnări dintr-o ţară mare, microserial început, cum desigur vă amintiţi, în urmă cu patru săptămîni. O statistică dată publicităţii mai demult în SUA i-a lăsat pe mulţi sideraţi, părînd demnă de umorul straniu al comediilor negre. Conform acesteia, peste 50.000 de americani suferă anual accidente (uşoare, medii şi… grave) la propria masă de lucru. „Obiectele“ vătămătoare sînt în general produsele de papetărie prezente în zona respectivă, des fiind menţionate creioanele, stilourile, ascuţitorile sau călimara cu cerneală. Pe lîngă nefericitele victime ale „birolatriei“, mai există, aparent, şi alţi 40.000 de americani care se rănesc în patul personal. Aici, cauzatoare de suferinţă devin pernele, păturile şi „alte accesorii“ (în ultima categorie intrînd probabil o gamă foarte variată de lucruri enigmatice, din recuzita intimă a indivizilor). Primul impuls ar fi să-ţi arăţi uimirea faţă de actualitatea lui Dănilă Prepeleac (nu oriunde, ci în spaţiul postindustrial al Lumii Noi), recitind neîncrezător precizările. Apoi, eşti tentat să-i dai dreptate lui Bill Bryson, din a cărui menţionată carte am luat datele. Acesta observă posibila nuanţă suicidală a exoticelor accidente (aspect neprecizat de statistică). Altfel – spune publicistul –, informaţia îşi păstrează caracterul absolut neverosimil, sfidînd bunul-simţ. Bryson se aşază, demonstrativ, la biroul său bine utilat şi constată – cu maximă obiectivitate – că, pe cel puţin o arie de 5mp, nu vede vreun obiect care i-ar putea pune viaţa în pericol, în alt mod decît prin intenţie autodistructivă. Adică, dacă nu şi-ar băga singur capul în imprimanta cu laser a computerului, din motive inefabile, ori nu s-ar înjunghia, eventual, cu foarfecele pentru hîrtie, nimic altceva nu l-ar ameninţa nemijlocit. Similar, în patul personal, riscul ar veni numai din acelaşi (potenţial) gînd sinucigaş (autosufocarea cu perna umplută cu puf de gîscă sau autostrangularea cu cearşaful), şi nu din ostilitatea în sine a paşnicelor obiecte înconjurătoare. Există însă şi o a treia reacţie la statistica de mai sus, pe care o ai după ceva timp de meditaţie, preferabil la masa proprie de lucru. Această ultimă atitudine (probabil cea mai neaşteptată) este una de luare în serios a datelor oferite de Statistical Abstract of the United States/Antologia statisticilor din Statele Unite ale Americii şi de privire a biroului personal şi, prin iradiere, a patului domestic drept zone posibil agresoare fizic şi psihic. Fac remarca în deplină cunoştinţă de cauză. Prin natura meseriei pe care o am, cititul şi scrisul sînt două activităţi zilnice ale subsemnatului, ele desfăşurîndu-se preponderent la masa de lucru şi (mea culpa)… în pat. Trebuie să recunosc faptul că ambele locuri rămîn încărcate de pericole care mai de care mai terifiante.

Să luăm cîteva, pe rînd. Primul şi cel mai mare, aş îndrăzni să cred, este telefonul, neluat în calcul de Bill Bryson. Prin intermediul celui aflat pe masa de lucru, o voce bizară, cînd mieroasă, cînd tenebroasă, îţi cere să faci un mic sacrificiu pentru ea (mă rog, pentru posesorul ei). Sacrificiul se referă la cîteva ore (zile) din viaţa ta pe care să le dedici executării unei traduceri (cv, prefaţă, articol, carte etc.) în regim de urgenţă. Posesorul vocii are mare nevoie de chestiunea respectivă şi, desigur, nu te va uita la greu. Aici ai două variante, ambele periculoase. Prima – să accepţi şi, implicit, să-ţi distrugi sănătatea (vizibil imediat sau pe termen lung), a doua –  să refuzi, politicos ori brutal, şi să te alegi cu o răzbunare ulterioară, perfidă sau violentă (de asemenea, sesizabilă mai devreme ori mai tîrziu). Altădată sau – de ce nu – în aceeaşi zi (oră, minut), o nouă voce te informează că posesorul ei a publicat o carte, aşteptîndu-te să-i scrii recenzii elogioase în şapte-opt reviste din ţară şi, eventual, să o recomanzi Comitetului Nobel. Opţiunile, ca şi consecinţele, sînt întocmai ca la punctul unu. Prin intermediul celularului, aflat în general (mea culpa)… în pat, o altă voce solicită (destul de tăios) toleranţă pentru vreun student problematic ori, mai mult, intervenţia ta necondiţionată într-un lanţ al slăbiciunilor, menit să-l scoată din greutăţi pe vajnicul tînăr. Urmările deciziei din această convorbire vor fi cu adevărat cruciale. De ele depind multe lucruri subiacente existenţei tale viitoare. În sfîrşit, un alt pericol îl constituie hîrtiile (la rîndul lor, nemenţionate de Bryson ori de statisticienii amintiţi). Ele nu se supun niciodată voinţei tale, stăruind în ideea de haos, incertitudine, multitudine şi ostilitate. Fără îndoială că răul caracter şi lipsa lor de familiaritate vin din natura autonomă pe care şi-o revendică. Ele nu-ţi aparţin, obligîndu-te totuşi să le accepţi în spaţiul tău privat. Cel mai adesea devin vătămătoare, copleşindu-te prin forţă şi număr. Numai 2000 dintre ele – ocupînd jumătate din birou – sînt ale unui scriitor ce vrea să-i citeşti şi să-i „aprobi“ cartea, înainte să o dea la tipar. Culmea e că rugămintea respectivului, scrisă cu litere negre, ameninţătoare, pe o foaie adiţională, sună mai curînd ca un blestem: „Te conjur, participă la facerea acestei capodopere şi istoria te va răsplăti!“ Iată, aşadar, că, stînd doar la masa de lucru, istoria ţi-a făcut o favoare nesperată! Totuşi, pericolele inerente „favorului“ (cum ar fi alienarea mintală, turbarea subită, inducerea instinctului sinucigaş) trebuie trecute cu vederea, întrucît pe soclu nu ajung decît cei curajoşi. Traseul dintre pat şi biroul personal ajunge un veritabil carusel al morţii, plin de capcanele braconierilor de suflete şi de spectrele fiarelor psihedelice. Mai mult, într-un colţ al camerei, ceasul ticăie lugubru, iar DEX-ul de pe raftul bibliotecii se deschide singur la cuvîntul „apoplexie“. 

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Chiftelele din conopidă, alegerea ideală într-o vară caniculară. Cum se prepară acestea
Roxana Blenche, cunoscuta moderare a emisiunii Hello Chef de la Antena 1, vine în atenția românilor cu o rețetă simplă, delicioasă și ușoară de chiftele din conopidă. De ani de zile își dedică timpul pasiunii sale culinare pe care o împărtășește cu fanii din mediul online. În acest articol vă prezen
oameni fericiti jpg
„Creierul optimistului”- ce au în comun cei care privesc viitorul cu încredere. Psiholog: „Optimismul nu este un lux sau un privilegiu”
Un studiu realizat de cercetătorii japonezi de la Universitatea Kobe arată că persoanele optimiste împărtășesc un tipar comun de activitate cerebrală atunci când își imaginează viitorul. Optimismul nu mai apare doar ca o atitudine, ci ca o strategie cognitivă coerentă.
Plajă Costineşti FOTO Shutterstock
Litoralul manelist alungă turiștii cu muzica dată la maxim în boxe: „Capitala țărănelii și a manelelor”
Stațiunile de pe litoralul românesc pierd tot mai mulți clienți. Printre motivele evocate de cei care nu mai vor să audă de zonele turistice constănțene se numără zgomotul și muzica dată în boxe foarte tare.
0 PinPep PizzaDog 240625 039JPG webp
Câine-robot pe litoral: livrează pizza și păzește comanda de hoți înaripați
Sezonul estival britanic a primit un aliat high-tech: Domidog, robotul în formă de câine, autonom, creat de Domino’s pentru a livra pizza pe plajă și a apăra comenzile de pescăruși îndrăzneți.
netflix  jpg
Serialul turcesc de pe Netflix care face furori în România. O tânără descoperă că toată viața ei a fost mințită de cei dragi
Platforma Netflix a reușit din nou să capteze atenția publicului român cu un serial turcesc care s-a transformat rapid într-un fenomen. Letters from the Past (Mektuplar) este noua producție care a urcat în topurile de vizionări.
iluzie optica cifre albastru provocarea jpg
Ai ochii și mintea agere? Găsește numărul diferit în mijlocul secvenței „1 3 5”
Iluziile optice care testează atenția la detalii, concentrarea și capacitatea noastră de a recunoaște modele vizuale subtile au devenit tot mai populare.
Satul Goleș din Hunedoara  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (11) JPG
Satele condamnate de Ceaușescu, rămase în grija câtorva oameni: „Seara, doar greierii și câinii se mai aud”
Casele de vacanță ridicate în numeroase sate aproape pustii din România au schimbat înfățișarea așezărilor, dar nu le-au animat, spun puținii localnici rămași aici. În trecut, mii de sate izolate au fost considerate neviabile, iar regimul comunist a decis dezafectarea lor.
shutterstock 1555657943 jpg
Ce se întâmplă dacă bei apă caldă cu miere în fiecare dimineață
Probabil ai auzit că un pahar de apă caldă cu miere, dimineața, face bine. Dar știi exact ce beneficii îți poate aduce? Dacă adaugi o linguriță de miere într-o cană cu apă caldă și o bei pe stomacul gol, îți faci un adevărat cadou pentru sănătate. Uite ce efecte pozitive poți observa:
Funcția de pe telefon care te ar putea întineri : foto Shutterstock jpg
Google îți face programările. AI-ul care sună la medic sau la mecanic în locul tău, testat deja în SUA
Google testează în Statele Unite o funcție AI care efectuează apeluri telefonice în locul utilizatorilor, pentru programări și solicitări de informații. Soluția ridică semne de întrebare privind viitorul interacțiunii umane.