O simplă parolă

Publicat în Dilema Veche nr. 506 din 24-30 octombrie 2013
Reacţii omeneşti jpeg

Mulţi au căzut în admiraţia protestelor împotriva proiectului minier de la Roşia Montană. Şi, teoretic, ar fi putut fi o mişcare de admirat. Părea a fi clasica luptă a societăţii civile împotriva marii companii veroase care încearcă să obţină profituri distrugînd natura. O luptă de tipul celor din lumea occidentală, pe care le vedem şi prin filme. Unii comentatori au văzut în proteste un tip nou de reacţie a societăţii româneşti, care, în sfîrşit, după mult timp, se agită pentru o cauză ideală, şi nu doar pentru un interes material imediat.  

Recunosc că eu am avut, de la început, rezerve. Prea multe lucruri am văzut în ţara asta care, potrivit celebrei expresii din serialul Twin Peaks, nu erau ceea ce păreau a fi. Nu sînt adeptul teoriilor conspiraţioniste, nu vreau să spun prostia că manifestaţiile au fost organizate în cine ştie ce scop ocult (dacă nu chiar de către compania canadiană, cum am auzit pe unii susţinînd). Cred însă că, într-un anume fel, manifestaţia nu are şi nu a avut, de fapt, nici o legătură cu problema de la Roşia Montană. Oamenii care s-au adunat iniţial să protesteze nu ştiau aproape nimic despre proiectul minier de acolo. Aflaseră doar din zbor că e o cauză bună, că e bine să te opui. Unii aveau motive ecologice, alţii erau indignaţi de incompetenţa şi aroganţa guvernanţilor şi erau chiar cîţiva care priveau situaţia din perspectivă naţionalistă (adică „nu ne vindem ţara“). La început, manifestanţii au preluat unii de la alţii idei şi slogane. Între timp, poate că unii s-au mai documentat. În general, însă, continuă să susţină tot felul de lucruri fără o bază serioasă. În sfîrşit, cam aşa se întîmplă la orice manifestaţie.

Dincolo de asta, însă, nu e tocmai obişnuit să vezi cum mii de oameni manifestează în Bucureşti pentru o problemă locală, aflată la cîteva sute de kilometri distanţă. Un coleg de-al meu se întreba de ce nu manifestează bucureştenii pentru consolidarea mai rapidă a clădirilor cu risc seismic. Potrivit datelor oficiale, în Bucureşti există aproape 200 de clădiri considerate pericol public în cazul unui cutremur puternic. Alte aproape 200 de clădiri sînt încadrate la categoria I de risc seismic. Pentru locuitorii Bucureştiului, acesta e un pericol cu mult mai mare decît o posibilă exploatare cu cianuri, aflată la sute de kilometri. Te poţi întreba şi de ce manifestanţii nu militează pentru legi şi soluţii care să oprească răspîndirea pe cîmpuri şi prin pădurile din toată ţara a milioanelor de PET-uri şi pungi de plastic. Pînă şi guvernatorul Băncii Naţionale a spus că aceste mizerii sînt de natură să strice imaginea ţării şi chiar să-i alunge pe investitorii străini (evident, nu şi pe cei de tipul Gold Corporation). O întrebare ar fi şi de ce, în loc de manifestaţii prin care să blocheze periodic centrul oraşului, cei dornici de ecologie nu se mobilizează, prin aceleaşi reţele de socializare, în echipe de voluntari, să adune aceste reziduuri. Sigur, poate suna a sugestie sarcastică sau a diversiune. Dar, în fond, logica întrebării rămîne. Unii susţin că problema de la Roşia Montană e doar simbol pentru toate lucrurile care nu merg bine în România. Eu aş spune că nu e simbol, ci pretext. Am văzut cum foarte uşor, alături de protestatarii contra proiectului Roşia Montană, au fost primiţi şi cei cu problema colaterală a apărării cîinilor maidanezi. Apoi, manifestanţii au adoptat fără probleme şi cauza împotrivirii la exploatarea gazelor de şist. Deşi, cum spuneam, nu pare să le pese că, la un cutremur natural, o mulţime dintre clădirile pe lîngă care mărşăluiesc ar putea să le cadă în cap, mulţi sînt convinşi că exploatarea gazelor de şist ar putea provoca, teoretic, cutremure. Interzicerea de către Franţa a exploatării acestora prin metoda fracturării hidraulice le confirmă temerile, deşi majoritatea nu înţeleg, evident, ce e aia. Poate că nici nu trebuie să înţeleagă. Tot aşa, însă, le putem da şi alte teme – de exemplu, aceea legată de cultivarea organismelor modificate genetic, cu care tot Franţa nu e de acord. Şi, în general, tot ce e nou poate fi periculos, chiar şi telefonul mobil. Manifestanţii au devenit o bună masă de manevră. Fenomenul era previzibil pentru că, aşa cum spuneam, cei mai mulţi dintre demonstranţi nu au fost nici măcar la început legaţi în mod special de chestiunea Roşia Montană (care nu e o problemă apărută astăzi). Roşia Montană a fost doar un motiv pentru a ieşi în stradă. Tinerii aveau nevoie de o cauză care să-i unească. O generaţie care n-a apucat nici Revoluţia, nici Piaţa Universităţii, nici mineriadele îşi creează, astfel, un cadru de afirmare. E o ocazie pentru membrii ei să se întîlnească şi altfel decît virtual, să simtă fiorul energetic pe care-l dă mulţimea, să se afirme ca un corp comun, să se vadă ca fiind puternici şi de luat în seamă. În esenţă, e vorba de generaţia Facebook, chiar dacă ei i se asociază şi persoane de alte vîrste şi din alte categorii.

Fiecare demonstrant are temerile lui, pe care simte că şi le poate ameliora întîlnindu-se cu alţii ca el. Roşia Montană e doar parola de recunoaştere. Fiindcă, să fim serioşi, nu soarta acelei biete localităţi e în chestiune, cum nici de cauze nobile şi generoase sau de soluţii şi rezolvări la probleme concrete nu e vorba. Mai degrabă  manifestanţii vor să arate cît de nobili, generoşi, solidari şi frumoşi sînt ei înşişi. Vor să se prezinte. Nu asta vor, de fapt, şi foarte mulţi dintre membrii activi ai comunităţii Facebook? Să se exprime şi să fie apreciaţi de ceilalţi? De la modul virtual, au comutat pe modul real. Altfel, cum să-ţi închipui  că biata noastră societate a ajuns la nivelul în care unor mari grupuri de indivizi din Bucureşti le pasă de problemele locuitorilor din Munţii Apuseni?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucraina, „un stat mafiot și corupt care ne-a păcălit pe toți”. Un fost consilier al lui Boris Johnson se dezlănțuie
Fostul membru al Guvernului britanic Dominic Cummings a criticat joi sprijinul acordat de Occident Ucrainei, relatează Politico.
image
De ce doi ofițeri ruși nu l-au salutat pe Putin la parada de Ziua Victoriei VIDEO
Doi ofițeri militari ruși nu l-au salutat joi pe președintele rus Vladimir Putin în timpul paradei anuale pentru Ziua Victoriei, o sărbătoare anuală care marchează înfrângerea sovietică în fața Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
image
Pelerinaj la bisericuța care se deschide o dată pe an. „Apa din fântâna de la Smeeni a vindecat și orbi“ VIDEO
În fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, în vinerea din Săptămâna Luminată, credincioşii se strâng la locurile cu apă vindecătoare. În Bărăganul din Buzău, acest loc, considerat sfânt, este în comuna Smeeni.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a