Modele bezmetice

Publicat în Dilema Veche nr. 298 din 29 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Presa a ajuns un fel de drog care mănîncă zilele unora dintre noi şi deformează percepţiile asupra realităţii. După ce că a ajuns foarte proastă în general, se pare că nici liberă nu e. Ne spun asta instituţiile internaţionale. Freedom House a coborît România pe locul 94 (faţă de 90 anul trecut) din acest punct de vedere (ţară cu presă parţial liberă). Sîntem adică la jumătatea clasamentului mondial, dar la coada Uniunii Europene. În recentul top întocmit de Organizaţia Reporteri Fără Frontiere stăm ceva mai bine, locul 50 din 175, dar tot la coada Uniunii Europene (pe penultimul loc după Bulgaria). Ce nu-i bine în presa noastră? Cele două organizaţii consideră negative reincriminarea penală a insultei şi calomniei, manifestările verbale ale preşedintelui împotriva unor jurnalişti sau concentrarea presei în mîinile cîtorva patroni. Ar fi bine să fie doar atît, dar pentru a înţelege ce ne enervează uneori aşa de tare în ziare sau la televiziune putem găsi ajutor într-un recent studiu IMAS. Peste 500 de jurnalişti din presa de toate felurile cu acoperire naţională sau locală au răspuns unui chestionar. Aflăm astfel că valoarea pe care cei mai mulţi jurnalişti o pun pe primul loc este corectitudinea. Urmează echidistanţa şi intersul public, iar pe ultimul loc e respectul faţă de viaţa privată (tot unii dintre ei lansează însă campania Noi vrem respect). Acestea sînt însă valori generice pînă la a căror întrupare în gazete şi pe ecrane mai e ceva drum de parcurs şi cu multe obstacole (doar o treime dintre ziarişti cred că normele jurnalistice sînt respectate în practică). Iar obstacolele pe care le observă jurnaliştii ar fi presiunile politice (despre care amintesc peste jumătate din ei), presiunile comerciale, influenţele patronilor şi opacitatea instituţiilor statului de la care cu greu se pot obţine informaţii clare şi complete. Şi mai e o mare problemă sesizată de mai mult de jumătate dintre respondenţi. Aceştia cred că încălcările deontologice din branşă sînt cauzate şi de insuficienta pregătire profesională a jurnaliştilor (cu alte cuvinte a lor sau a propriilor colegi). Rezultatele sondajului reflectă într-o oarecare măsură un bun-simţ al breslei, bun-simţ care e însă tot mai greu perceptibil tocmai în produsul muncii, în oferta pentru public. Poate că un asemenea chestionar se completează cu răspunsuri ca în teorie, iar în practică se procedează cu totul altfel. Pe de altă parte, dacă ar fi să luăm partea negativă a răspunsurilor, am putea avea tot felul de surprize. De exemplu, 40% dintre jurnalişti consideră că pentru public e mai importantă rapiditatea cu care primeşte o informaţie decît acurateţea ei. Cu alte cuvinte ar fi, cică, mai bine să afli cît se poate de repede că lui Popescu i s-a dat o maşină chiar dacă, la fel ca în cunoscutul banc, nu era maşină, ci bicicletă şi nu i s-a dat, ci i s-a luat. Convinşi de acest lucru într-o proporţie şi mai mare sînt jurnaliştii din presa locală. Adică în provincie viteza de transmitere a ştirilor ar fi esenţială? Tot aşa, mai există destui jurnalişti (15%) care cred că nu e foarte importantă protejarea unei surse de informaţii ce doreşte să rămînă anonimă. Principiul ar fi că după ce "fraierul" ţi-a dat informaţia care-ţi trebuia, poţi să-l laşi liniştit să intre în bucluc. Apoi, un sfert dintre jurnalişti nu cred că e importantă ideea că trebuie să-şi desfăşoare activitatea în interes public. Dar în ce fel de interes? Peste o treime nu consideră important să-şi informeze şefii asupra conflictelor de interese în care se află, iar unul din cinci nu crede că ideea respectării prezumţiei de nevinovăţie ar fi foarte importantă. Peste jumătate dintre cei întrebaţi cred că nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism care să judece încălcările deontologice. Cînd sînt însă întrebaţi ce modele de respectare a eticii (cu notorietate naţională) au în această profesie, ei înşiră următoarele nume (în ordinea procentajelor): C.T. Popescu, Ion Cristoiu, Robert Turcescu, Mircea Badea, Emil Hurezeanu, Andreea Esca, Marius Tucă. Toţi " jurnalişti de mare succes, unii chiar talentaţi. În ce priveşte respectarea eticii jurnalistice, nu cred însă că putem alege cu adevărat unul sau doi dintre cei numiţi. În sfîrşit, putem spune că asta avem, cu asta defilăm. Tocmai asta e şi marea problemă: n-avem de la cine învăţa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Mesajul controversat al unui cunoscut economist român. „Dacă tu iei mai puțin de 1.500 de euro net e doar eșecul tău”
Un cunoscut economist român cu studii în Elveția a stârnit o adevărată furtună afirmând că, în acest moment, oricine nu reușește să câștige cel puțin 1.500 de euro net este principalul vinovat de acest lucru.
image
De ce se albește părul și ce putem face pentru a stopa procesul, dacă nu avem o vârstă înaintată
Unele deficite de nutrienți și starea de sănătate pot albi părul, dar este imposibil să fie restabilită culoarea naturală dacă este cauzată de genetică sau de îmbătrânire. Schimbările în nutriție pot ajuta la încetinirea schimbării culorii dacă deficiențele de vitamine sunt cauza principală.
image
Piloții ucraineni folosesc tehnica periculoasă „nevăstuica sălbatică” pentru a distruge apărarea antiaeriană a Rusiei
Piloții ucraineni efectuează misiuni periculoase de „nevăstuică sălbatică” pentru a suprima apărarea antiaeriană a Rusiei. Rachetele avansate furnizate de SUA au jucat un rol critic în aceste misiuni, scrie Business Insider.

HIstoria.ro

image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.
image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.