Medici care nu iau şpagă

Publicat în Dilema Veche nr. 537 din 29 mai - 4 iunie 2014
Obrăjorii rumeni ai moralei jpeg

În zilele astea, cînd poveştile sinistre despre medici ticăloşi îţi ridică părul măciucă, ar trebui să amintim, măcar din cînd în cînd, că există şi oameni care fac meseria asta cinstit şi bine. Aici, la noi, atunci cînd descoperim gunoiul pe care noi înşine l-am băgat sub preş, se porneşte un tăvălug vindicativ generalizat. Arătînd cu degetul categorii întregi, trăim, pentru scurtă vreme, cu senzaţia că ne-am răcorit. În momentele astea de răbufnire a rîcii că „N-ai ce să faci, domnule! Aici nimeni nu mai drege lucrurile vreodată!“, pentru mulţi dintre noi, toţi romii fură, toţi profesorii sînt slab pregătiţi, toţi poliţiştii sînt pe mînă cu bandiţii şi toţi medicii sînt şpăgari. Tristeţea şi disperarea sînt înrădăcinate adînc, şi există o sumedenie de motive să fie aşa. Dar condamnarea publică, în masă, nu slujeşte la absolut nimic. Ea nu face decît să aducă, pe moment, „răcorirea“. E ca un calmant care îşi face efectul o vreme, lăsînd cauza durerii la locul ei, netulburată.

Oamenii care şi-au pierdut rude şi prieteni, cei care au suferit umilinţe cumplite şi au trecut prin chinurile unora dintre spitalele de la noi vor reacţiona vehement la cuvintele de mai sus. Sau, pur şi simplu, le vor ignora, cu zîmbetul trist al celui care ştie că nimeni nu poate înţelege suferinţa trăită de cineva pe propria piele. E inimaginabil de greu să te trezeşti în atmosfera de război a unui spital de la noi. Să fii tratat ca un obiect, să se strige la tine, să nu fii băgat în seamă sau, dacă ai depăşit o anumită vîrstă, să te pomeneşti numit „buni“ sau „mamaie“, sau să ţi se sugereze, mai mult sau mai puţin voalat, că ai trăit destul. Unii folosesc cuvintele astea cu cele mai bune intenţii. Vor să creeze un soi de apropiere umană. Dar există oameni care se îngrozesc la auzul lor. Nimeni nu li s-a adresat aşa vreodată. Nu se îmbăţoşează din orgoliu că cineva îi numeşte în felul ăsta. E o reacţie profundă la un alt fel de înţelegere a noţiunii de demnitate. S-ar putea spune că acest ultim amănunt, o formulă de adresare, e un moft, ceva profund nesemnificativ în faţa altor orori. E posibil să fie aşa. Dar e un detaliu care spune enorm despre felul nostru de a vedea lumea, despre puterea de a găsi elemente limpezi, repere clare ale modului de a trăi împreună într-o comunitate civilizată.

Dincolo de spitalele exemplare, cele care arată contemporan, sau de cele care au rămas în alte secole – cu haite de cîini hălăduind prin curţi şi pe holurile întunecate –, dincolo de competenţa medicilor şi a personalului sanitar, de dotarea tehnică şi de tot ceea ce se vede cu ochiul liber, rămîne un singur lucru – calitatea umană a celor care practică această meserie. Sigur, oricine ar putea spune că sărăcia şi corupţia fac ravagii, că spitalele, ca orice instituţii publice din ţara asta, arată şi lucrează exact aşa cum sîntem noi, şi că orice discuţie despre aşa ceva e ca un zid de care te izbeşti în beznă. S-ar mai putea spune că orice formă de coerciţie, justa urmărire a banilor, ordinea şi disciplina sînt cele care asigură starea de normalitate. Cum ar veni, să n-o dăm în patetisme despre calitatea umană, ci să respectăm legea, şi totul se rezolvă de la sine. Regulile respectate cu stricteţe corectează caracterele. Se poate şi aşa.

Ideea de vocaţie stîrneşte azi, deseori, rîsul în hohote. A deschide o discuţie despre aşa ceva – despre puterea de compasiune, despre solidaritate, despre demnitate – înseamnă a te autodeclara fraier. De cele mai multe ori, răspunsul primit „la vedere“ va fi unul care sună aprobator. Însă, în dosul cuvintelor de circumstanţă stă un gînd dominant: „Aiurea. Dacă n-ai bani, te-ai dus pe copcă. Eşti nimeni…“ În realitate, chiar şi asta e o iluzie. Banii nu umplu eventuala incompetenţă a medicului, lipsa lui de scupule, fondul brut al celor care sînt plătiţi – e drept, prost! – să te aibă în grijă şi observaţie. Se schimbă doar scara aparenţelor, nivelul de simulare a interesului şi a competenţei. Uneori, nu ajută nici măcar bafta chioară de a avea un medic bun în familie, un om dedicat, care face tot ce-i stă în putere să fii tratat cum se cuvine. În cazul unor afecţiuni grave, cu complicaţii multiple, sînt enorm de multe detalii pe care un singur om, indiferent cît ar fi de bun, nu le poate supraveghea şi rezolva. Sînt sigur că aproape oricine citeşte rîndurile astea îşi aminteşte o experienţă dură pe propria piele.

În cele din urmă, discuţia ajunge tot la frica fiecăruia dintre noi. Teama groaznică de boală, de spital – de faptul că eşti purtat prin diagnostice incerte şi prin angoasa continuă a faptului că ai „intrat pe mîna lor“ paralizează orice alt gînd şi resorturile elementare ale demnităţii. Însă, în ultima vreme, unii au început să mai ridice privirea din pămînt şi să ceară socoteală. Nu mă refer la cusurgiii de profesie, la oamenii imposibili, la cei care îşi fac un scop în viaţă din găsirea unei hibe. Mă gîndesc la oamenii absolut obişnuiţi, care îşi descoperă calitatea de contribuabil. Iar calitatea asta nu se regăseşte în puterea de a beşteli un medic, ci în puterea de a vedea dincolo de interesul imediat, de a percepe problema în dimensiunile ei mari, de a deprinde calitatea de cetăţean.

Scandalurile din ultima vreme şi arestările unor tipi siniştri şi cinici nu trebuie să rămînă doar mici ridicări ale colţului de covor sub care se vede gunoiul. Dacă totul va fi doar o „răcorire“, un soi de răzbunare prostească, în faţa televizorului, efectul va fi la fel de crunt ca pînă acum. Orice instituţie publică se construieşte şi pe energia care vine dinspre comunitate, nu doar pe politicile unui guvern. Iar în ţara asta există şi medici buni, care nu iau şpagă, şi oameni care doresc să fie cetăţeni. Lucrul ăsta contează.

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu ar fi plagiat proiectul „Hrană, apă, energie” de la oligarhul pro-rus Ilan Șor care l-a publicat în 2022
Proiectul „Hrană, apă, energie”, denumirea programului electoral cu care a mers Călin Georgescu în campania electorală pentru Cotroceni, este identic cu ce lansat cu câţiva ani în urmă de către fostul deputat de la Chişinău, Ilan Şor, un oligarh pro-rus condamnat la închisoare.
Polițiștii de frontieră l au prins pe falsul medic în tren, la Vama Curtici jpeg
Sorin Grindeanu despre Schengen: „Se reduc timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, joi, că timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mai repede frontierele UE.
tribunal
Rapid face sărbătorile în liniște. Ce a decis instanța în procesul privind folosirea abuzivă a imnului
Rapid, clubul sportiv și cel de fotbal, a fost acționat în justiție de Andrei Păunescu, fiului fostului poet Adrian Păunescu.
Vama Nădlac (© Raimond Spekking / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)
România și Bulgaria intră în spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Miniștrii de interne din țările UE, reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat Consiliul Uniunii Europene.
Stațiunea Borsec. Foto Statiunea Borsec
Locul din țara noastră, vechi din 1850, care va fi revitalizat cu fonduri europene. Este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din România
Stațiunea Borsec, cunoscută pentru apele sale minerale și peisajele montane spectaculoase, va beneficia de un proiect amplu de revitalizare finanțat prin fonduri europene.
italia pixabay jpg
Țara din Europa, aproape de România, în care toată lumea vrea să trăiască. Are condiții bioclimatice unice în lume, ocupă 0,5% din Pământ, iar 0,83% din omenire trăiește acolo
Este o țară de o frumusețe rară, cu o climă plăcută și o istorie incredibilă. Iar, de-a lungul deceniilor, undeva în jur de un milion de români și-au început o nouă viață aici. Este vorba despre Italia, o țară incredibilă, care impresionează prin biodiversitatea ei!
castigator loto, captura video jpg
Cine este românul care a câştigat 1,62 milioane de lei la Loto 6/49
Miercuri, ieşeanul care a câştigat marele premiul la Loto 6/49 la extragerea din 8 decembrie şi-a ridicat de la Loteria Română premiul în valoare de 1,62 milioane de lei (peste 325.000 de euro).
donator  foto   Shutterstock jpg
Pacienții care au făcut transplant moștenesc amintirile și personalitatea donatorului
Cei care au făcut transplant de organe au dezvăluit că experimentează schimbări ciudate la sentimentele, gusturile și amintirile pe care le au.
1 piftie de curcan jpg jpeg
Ingredientul pe care trebuie să-l pui în piftie ca să iasă limpede. O să-ți iasă un preparat adorat de toată lumea
În perioada sărbătorilor de iarnă, piftia este un preparat de nelipsit de pe mesele românilor, fiind un simbol al tradiției culinare. Gospodinele din toată țara se întrec în a prepara cea mai bună și mai limpede piftie, dar nu toți știu secretul unui aspect perfect.