Loază

Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
Loază jpeg

Diferitele sesiuni de examene naţionale – de maturitate, bacalaureat, titularizare etc. – readuc periodic în discursul public, în ştirile şi în comentariile jurnalistice, termenul depreciativ loază. Sensul său actual e legat mai ales de neseriozitatea juvenilă: sînt loaze elevii chiulangii, dar şi, prin extensie, cei asimilaţi lor: „dintre cei care credeau sincer că au o şansă, 57% s-au dovedit nişte loaze!“ (lacoltustrazii.ro), „multe loaze la titularizare“ (monitorulneamt.ro); „două loaze“ (evz.ro) etc.

E posibil ca asocierea cu vîrsta fragedă şi imaturitatea să se fi fixat în memoria colectivă prin textele lui Caragiale, în care loază e un epitet tipic în discursul profesoral – „Vii să mă rogi pentru vreo loază de elev de-ai mei. – Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă“ (Lanţul slăbiciunilor) –, chiar în adresarea către elev: „Profesorul (nemulţumit): Nu aşa, loază! Nu cuvînta doară ca rîtanii... vorbeşte ca şcolerii“ (Un pedagog de şcoală nouă); „Stăi, întîi să te-ntreb, loază. Cîte rîuri are Europa? – Mă duc să le număr, domnule“ (Cănuţă, om sucit). Totuşi, Caragiale folosea termenul şi în alte contexte, în articole politice – „Conciliabule peste conciliabule, tratative şi negoţieri, unde fiece loază îşi permite a accentua de aproape nota sa personală, ochindu-şi de departe daraverile şi mai personale“ (Criză..., în Epoca, 16 martie 1897, 1) sau în parodii onomastice: Topà Loază, Ministru de Război, în Orientale. În secolul al XIX-lea, cuvîntul era foarte folosit, mai ales în Ardeal şi în Muntenia, în registrul popular şi cu diferite grade, chiar foarte ridicate, de negativitate şi agresivitate. Loază e una dintre insultele-cheie în desfăşurarea narativă a Morii cu noroc; în dialogul dintre Ghiţă şi Pintea, termenul nu mai are nimic din blîndeţea ironică a unui reproş copilăresc: „O loază ca tine nu mă opreşte pe mine în cale! – Cum ai zis? Loază!? grăi Pintea, lăsînd cam ameţit căpăstrul din mînă. Acu du-te, dacă vrei!“ Loază e şi unul dintre exemplele prin care Titu Maiorescu ilustrează dezavantajele hibridului stilistic, stridenţa includerii în „poeziile cele rele de salon“ a unor cuvinte populare care „te aruncă... în înjosirea de toate zilele“; citatul incriminat e din I. Văcărescu: „Aidi, române, căci e vreme / De cînd ţara ta tot geme / Suferind ruşini şi groaze / Sub cumplirea multor loaze“ (O cercetare critică...) Efecte similare de stridenţă sînt produse de insultele populare şi în alte texte poetice din epocă: „Turcii d-acum sînt loaze, borfaşi, suferiţi trîntori“ (Heliade Rădulescu, Mihaida).     

Evoluţia semantică a termenului, aşa cum o indică dicţionarele noastre, e destul de surprinzătoare: de la sensurile principale, concrete („viţă de vie“, „mlădiţă, vlăstar“, „tufă“, vrej“), s-ar fi ajuns, prin metaforă, la accepţiile negative: „copil ştrengar sau obraznic“, „elev leneş, chiulangiu“, „om de nimic, netrebnic“, „om prost, fără valoare“ (DLR). Metafora s-ar fi produs prin „aluzie la inutilitatea vlăstarelor (...) care cresc încîlcite şi în număr prea mare pe tulpinele unor plante“ (Dicţionarul limbii române, DA). Într-adevăr, trecerea către o idee de negativitate poate fi observată la cuvinte din cam aceeaşi sferă semantică – buruiană, neghină, tufă, bozii, bălării etc.; în cazul lui loază, semnificaţia peiorativă e însă foarte puternică, bine fixată în limbă şi fără legătură vizibilă cu sensul concret. Nu e imposibil ca sensul negativ să se explice şi altfel, prin omonimie sau prin contaminări cu alte cuvinte – dar nu s-au formulat, din cîte ştiu, ipoteze convingătoare care să separe originile celor două accepţii principale. Oricum, pentru vorbitorul de azi metafora vlăstarului are conotaţii mai curînd pozitive, astfel că legătura etimologică între mlădiţele şi loazele patriei poate părea paradoxală. Tot aşa cum cititorul care ignoră sensurile vechi şi populare ale cuvîntului poate fi surprins de un citat din 1801, în care se afirma că românii „de la Roma îşi trag numele şi loaza“ (cu sensul de „viţă“; N. Popovici, ap. DLR).

Circulaţia termenului (cu o familie lexicală bogată, în româna regională: a lozi, loznic, lozărie etc.) e atestată şi de spaţiul destul de mare pe care i l-au acordat Laurian şi Massim în Glosarul lor din 1871 (în care, ca anexă la dicţionarul academic, erau plasate cuvintele de origini non-latine). Definit ca „stult (= prost), delirant, divagant, aiurant, ebete, ieşit din minţi etc.“, loază era ilustrat de exemple ca: o loază de muiere, o loază de bărbat, nişte loaze de administre etc. Pentru a-l salva de groapa comună a elementelor cu origini impure, autorii dicţionarului i-au inventat o posibilă etimologie convenabilă: loază s-ar putea lega, spuneau ei, de latineştile ludus şi ludere. Etimologia fantezistă intră pe teritoriul jocului de cuvinte: prin ea, loazele (deja asociate în calambururile actuale cu lozurile şi luzerii) s-ar înrudi şi cu ludicul...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.