La Geneva, în vale

Publicat în Dilema Veche nr. 316 din 4 - 10 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe la 1800, principala sursă de deficit în comerţul exterior al Principatelor Române era importul de butci de la Viena. Butci, rădvane, caleşti, spuneţi-le cum vreţi, boierii români şi le cumpărau să se dea jos din ele pe la chefuri, exact ca-n ziua de azi. Nu ştiu dacă e legendă, dar chiar dacă e doar atît, trebuie să recunoaşteţi că sună verosimil.

Un secol trece repede. Cînd a apărut automobilul, cheful nostru de a ne da mari cu ceea ce avem sub – pardon – fund şi-a găsit noi soluţii, care mai de care mai ornate şi mai scumpe. Importul de maşini străine a debutat aproape simultan cu producţia, astfel încît maşinile bucureştenilor cu stare soseau aproape calde de pe banda de montaj a domnului Ford.

Nu era un fenomen de masă: România n-a cunoscut civilizaţia automobilului decît acum vreo cinci ani, două săptămîni şi vreo trei zile, data exactă la care timpul petrecut în maşină în cursul unei zile, în trafic, a ajuns să depăşească timpul dedicat muncii. Cel puţin în oraşele mari.

De ce-am făcut introducerea asta? Pentru că mă învîrt de vreo trei ore pe la expoziţia de automobile de la Geneva, de unde transmit în premieră prima relatare pentru

Ca atare, n-am să vă spun nimic despre cai-putere. Nici despre designul dinamic, acela care îmbină luxul scandinav cu aluziile Art Nouveau (vorbesc prostii aici, opriţi-mă, vă rog). Nu ştiu care sînt maşinile în premieră (OK, pe unele scrie cu litere mari chestia asta). Nici nu vă pot spune cum va evolua piaţa anul ăsta, cu accent pe segmentul compact, ecologist şi în general lipsit de orice păcate lumeşti.

Pot să vă spun doar că e multă lume. Ca observaţie sociologică, e multă lume ocupată. Dacă e să intrăm în fineţuri, am observat că sînt destui care duc genţi în mînă. Alţii fac poze. În hala rezervată presei, o mie de inşi, ordonaţi ca filatoarele de la Apaca, îşi hrănesc computerele cu mişcări nervoase de degete. E linişte şi e frumos afară, însă pe nimeni nu interesează treaba asta. Oamenii, cîtă frunză şi iarbă, au în cap un singur lucru: maşinile.

Cum de-am ajuns aici? Ce-are industria asta de ne atrage cu puterea unei pasiuni interzise (să zicem, a vegetarianului pentru friptură) şi cu uitarea de sine a călugărului după 40 de zile de post (OK, accept şi zece zile, eu atît am reuşit maximum)?

N-am explicaţii. Ştiu însă un alt lucru: probabil că pe lumea asta se cumpără mai multă brînză decît maşini. Păi, numai eu (n-am rate la maşină, poate sînt un caz special) am dat pe brînză luna trecută cel puţin 5% din salariu… Ca mine sînt mulţi alţi oameni pe pămînt. Cu toate astea, n-am auzit niciodată de Expoziţia Mondială a Brînzei. Nu există nici măcar Salonul European, deşi continentul nostru a inventat, de-a lungul istoriei, cu mult mai multe modele de caşcaval decît maşini sport! Nu avem dealeri de brînză, competiţii oficiale, raliuri şi tricouri branduite. OK, avem brînză tunată: mi-am luat săptămîna trecută una, în cutie din lemn de brad! Dar asta nu e destul: brînza, deşi ocupă un loc important în viaţa omului, alături de pîine, roşii, ceapă şi bere, n-are nici pe departe aceeaşi putere de atracţie cum are maşina.

Am dat exemplul brînzei că el mi-a venit la îndemînă, mai ales că vă scriu la o distanţă cam mare de micul dejun… Dar ca lactatele sînt o mulţime de alte industrii necăjite care, deşi ne ţin în viaţă (în loc să ne omoare, ca maşinile), nu primesc din partea noastră nici măcar cea mai modestă undă de interes.

De ce oare? Doar pentru că nu putem să ne dăm mari cu expresia „Mi-am luat ieri o telemea, extraordinară, da, cu 50% avans, restul în leasing, dar rata nu e mare“? Sau pur şi simplu pentru că ego-ul nostru, construit în milioane de ani de strămoşi călare, se simte bine mai ales în preajma puterii brute, aflată sub controlul nostru, noi care oricum nu controlăm nimic altceva în propria existenţă? Ne luăm maşini sau ne luăm sclavi? Ne cumpărăm proptele pentru toate complexele sau obiecte care ne pot transporta dintr-un loc în altul?

Sigur că găsiţi răspunsul în cărţile de marketing, iar chestia asta e filozofie ieftină, generată de excesul de maşini şi deficitul de brînză de la Salonul de la Geneva. Dar înainte să mă condamnaţi pentru un articol scris pe genunchi, între două poveşti de iubire, cu motoare de-o noapte şi xenoane de-o zi şi jumătate, lăsaţi-mă să vă dau ştirea pentru care am venit aici.

Cică sînt nişte modele noi în 2010. Da, în curînd, în showroom-uri!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Ilustrare conflict rusia ucraina foto shutterstock jpg
Pe ce canale mai comunică Rusia și Ucraina. Culisele contactelor între țările în război
Invazia rusă a dus la ruperea legăturilor diplomatice între Kiev și Moscova, însă comunicarea pe canale neoficiale a continuat într-o formă sau alta, relatează Kyiv Independent.
Lia Savonea FOTO Inquam Photos / George Calin
Banii Liei Savonea. Trei salarii generoase și depozite de peste 700.000 de euro în 18 conturi
Investigația Recorder a readus în prim-plan discuțiile despre modul în care funcționează sistemul de justiție.
image png
Ceaiul natural care acționează ca un antibiotic. O cană pe zi îți poate schimba starea de spirit și nivelul de energie
Într-o perioadă în care suplimentele, pastilele și „soluțiile rapide” par să fie peste tot, tot mai mulți oameni descoperă că remediile simple, naturale, pot avea efecte surprinzător de puternice.
adrian mititelu fb png
insomnie, foto shutterstock jpg
De ce nopțile nedormite te fac mai vulnerabil la infecții și boli grave
Un studiu recent arată că anxietatea și insomnia nu afectează doar starea de spirit, ci reduc și numărul de celule natural killer, vitale pentru apărarea organismului, crescând astfel vulnerabilitatea la infecții, inflamații și chiar anumite tipuri de cancer.
ceas shutterstock jpeg
Motivul pentru care te trezești înainte să sune alarma. Cum funcționează ceasul biologic al corpului
Mulți oameni se trezesc înainte ca alarma să sune și se întreabă dacă este doar o coincidență sau un semnal din partea organismului.
horoscop solstitiul de iarna jpg
Trei zodii se schimbă radical viața începând cu 1 ianuarie 2026. Vor avea parte de iubire și noroc din abundență
Începând cu anul 2026, Mercur intră în retrograd pe data de 1, și urmează schimbări importante pentru majoritatea nativilor. Luna Plină în Rac din data de 3 îi îndeamnă să își pună ordine în casă, să renunțe la decorațiunile pentru Crăciu și să curețe locuința, potrivit almanac.ro.
Elevi liceu Romania FOTO Mircea Moira   Shutterstock jpg
Colegiile „Gheorghe Lazăr” București și „Andrei Șaguna” Brașov, inspirație pentru liceul altfel. „Am pornit de la o nevoie”
Ministerul Educației așteaptă până la mijlocul lunii ianuarie 2026 propuneri din țară pentru pilotarea de planuri-cadru alternative la liceu. C.N. „Gheorghe Lazăr” București și C.N. „Andrei Șaguna” Brașov au experimentat proiecte-pilot, directorii unităților școlare împărtășind din experiența lor.
In mijlocul naturii  Foto Freepik com jpg
Semnalul de alarmă al oamenilor de știință: Oamenii nu mai țin pasul cu lumea pe care au creat-o în ultimele secole
Oamenii au fost adaptați să trăiască în natură și au rămas ancorați într-o lume diferită de cea creată de industrializare, avertizează un studiu. El arată că ritmul accelerat al schimbărilor moderne a depășit capacitatea corpului uman de adaptare și are efecte asupra sănătății și bunăstării.