Invenţii

Publicat în Dilema Veche nr. 309 din 14 - 20 ianuarie 2010
Invenţii jpeg

În ultima vreme am luat notă de o serie de măsuri sau propuneri de măsuri de tot felul, care au provocat angoase colective. Ce s-a petrecut anul trecut cu impozitul forfetar (o încercare complet nereuşită de a scădea evaziunea fiscală) sau măsura ce interzicea cumulul pensiei cu salariul de la stat (care făcea dreptate, pe de-o parte, şi nedreptate, pe de alta) erau doar elemente ce anunţau un anume stil de guvernare. Se găsea o circumstanţă atenuantă atunci, în ideea că ministrul Gheorghe Pogea era inginer. Mai nou însă, alţi miniştri (ai unui Guvern Boc reîncărcat după alegerile prezidenţiale) susţin introducerea unui impozit pe avere, înfiinţarea unei taxe pentru fast food care să meargă la Sănătate, o plată a CAS-ului aferentă drepturilor de autor sau, pur şi simplu, reducerea cu 15 mii a numărului de cadre didactice.

E evident că guvernanţii nu mai ştiu de unde să ia bani ca să acopere găurile de care însă nici salariaţii, nici pensionarii şi nici măcar patronii nu sînt vinovaţi.

Pe de altă parte, nu e cert că un impozit pe avere ar avea vreo contribuţie semnificativă la buget, dar cu siguranţă el va duce la expatrierea averilor. La rîndul ei, o taxă pe fast food, atîta vreme cît domeniul nu e foarte clar definit, poate stîrni un adevărat balamuc în industria alimentară, ca să nu mai vorbim de fastul deliciu al presei pe care o asemenea măsură l-ar aduce. Asta în cazul în care va mai exista presă după introducerea plăţii CAS-ului pentru drepturile de autor. O măsură care, departe de a pune în ordine sistemul de plată al jurnaliştilor, va provoca mai multe falimente şi, în plus, un nou dezastru financiar pentru artişti şi scriitori. Nişte bresle pe cît de valoroase, pe atît de mici din punct de vedere numeric şi pe a căror spinare e greu de crezut că poate fi mărit în mod important bugetul de pensii.

La toate acestea se adaugă problema cu profesorii. Reducerea numărului de profesori (în special pensionari şi suplinitori, aşa cum s-a spus) se aplică într-o ţară în care chiar guvernanţii şi preşedintele s-au plîns în repetate rînduri de şansele slabe ale copiilor din zonele rurale (acolo unde, în lipsa specialiştilor, predau cei mai mulţi pensionari şi suplinitori) de a accede la o formă de învăţămînt superioară.

Necazul tuturor acestor măsuri, pe care le resimţim ca intrusive, e însă altul. Dată fiind mulţimea lor, nu mai pot fi considerate simple accidente. Ele denotă un adevărat stil. Un stil care, din păcate, are o adevărată tradiţie (chiar dacă o vreme uitată). Se doreşte ca toate măsurile să aduca rezultate pe termen scurt, dar pot avea efecte perverse şi repercusiuni pe termen lung. Toate emană un fel de vocaţie a meschinăriei, a economiei prost înţelese, de tipul „mai punem o haină în plus“. O gîndire obtuză şi închistată, de sorginte rurală. Să ne aducem aminte de decretele „tovarăşului“ care se dădeau sîmbăta pentru ca „oamenii muncii“ să nu le poată comenta negativ a doua zi în fabrici şi uzine (la fel ca ordonanţa privind reducerea numărului de profesori dată înainte de Anul Nou). Diverse invenţii legislative prin care se încerca strîngerea şurubului şi obţinerea de bani pentru plata datoriei externe. Toate afectau viaţa de zi cu zi a românilor. În ultimii ani ai comunismului, nici o măsură nu mai avea vreun efect bun. Decretul devenise sinonim cu pacostea. Dar pentru fiecare asemenea decret exista o justificare de tip popular, mai mult sau mai puţin oficială (independenţa, eliminarea speculei, înlăturarea risipei, plata datoriei externe) pe care destui erau gata s-o creadă şi chiar s-o susţină mai departe cu convingere.

Păstrînd proporţiile, cam la fel se întîmplă şi acum. Decretul a fost înlocuit cu ordonanţa. Iar fiecare dintre ultimele măsuri amintite a avut cîte o justificare legată de dreptatea socială, de reformă, de criză şi chiar... de datoria externă.

Guvernul Boc pare că nu se poate ridica deasupra acestui gen de politică mărunţică, pe care mulţi analişti economici o critică spunînd că tocmai în timp de criză e contraindicat să măreşti taxele sau să introduci altele noi. Dar Guvernul nu pare să moară nici de grija bunului mers al economiei private şi nici de bunăstarea cetăţenilor. Prioritatea pare să fie, ca de obicei, propria clientelă şi proprii funcţionari. Reducerea de anul trecut a numărului de agenţii nu pare să fi avut nici pe departe amploarea clamată. Ţara nu s-a umplut de şomeri foşti funcţionari la stat. N-am auzit de vreun ministru care, în slujba interesului general, să se pronunţe cu hotărîre împotriva propriului aparat ministerial umflat. De altfel, cifrele angajaţilor din ministere şi administraţie sînt total nebuloase (cred că şi pentru premier). Iar mulţii funcţionari de prisos ai statului nu consumă doar bugete şi salarii degeaba, ei sînt deseori, prin propria activitate, tot atîtea frîne în calea dezvoltării fireşti a economiei. Guvernul ar avea aici o sursă enormă de economisire pentru buget. Nu cred că ar mai avea nevoie să inventeze alte măsuri. Dar, de bună seamă, sursa invenţiilor se găseşte tocmai în sînul aparatului de stat supradimensionat.
 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum își întinde Moscova tentaculele ca să sugrume un domeniu vital al României. Expert: „Acolo lucrurile sunt simple” EXCLUSIV
Statele membre UE sunt vizate de Federația Rusă, care încearcă să pună mâna pe cât mai multe companii strategice din domeniul securității energetice. Exemplul Germaniei, țară care și-a sacrificat propria securitate energetică de dragul gazelor ieftine din Rusia, nu e singular.
image
Domeniul care duce lipsă de angajați, deși salariile sunt de 2.000 – 3.000 euro net. „Noi le facem și ucenicia uneori”
Unul dintre domeniile cu un aport important în PIB-ul României duce o lipsă acută de angajați, deși salariile oferite depășesc 2.000 euro net pe lună.
image
Primul imperiu din istoria umanității. Clădit de un copil din flori a schimbat decisiv lumea în care trăim
Primul imperiu din istorie s-a născut cu aproximativ 4000 de ani în urmă, în zona Irakului de astăzi. Condus de regi-zei cu forța armelor, acest imperiu a facilitat inovații fără precedent în istoria umanității, fiind punctul zero al civilizației.

HIstoria.ro

image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.
image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.