Numai pentru abonati

Vintilă MIHĂILESCU | ...@hai-hui.ro

Garduri şi îngrădiri

Aşa e întotdeauna, pînă nu te loveşti cu capul de pragul de sus, nu îl vezi pe cel de jos. În cazul meu a fost oarecum invers: pînă nu mi-am agăţat pantalonii într-un gard dintre cele care înfloresc în jurul spaţiilor mai mult sau mai puţin verzi ale Bucureştiului, nu am observat această invazie urbană obstinată. Şi nu am înţeles de unde vine obsesia recentă a unui amic pentru garduri şi îngrădiri. 

 
2 comentarii 1208 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 335, 15-21 iulie 2010

Garduri şi gardieni

Sistemul comunist a pus accent pe "gardul"(graniţa) cu înfăşurare generală, naţională.Dacă, în principiu, miza unui gard este să nu se intre nedorit, abuziv, cea a modelului de gard bolşevic era să-nu-se-iasă sub nici o formă din incinta pe care o genera.Ne era bine pazită inocenţa şi păstrată ignoranţa.Exacerbarea gardurilor şi consistenţa lor "bastiliană" de astăzi este boala "proaspeţilor" proprietari, cărora nu le vine încă să creadă că sunt "baştani" pe acel pământ(ceea ce se întâmpla peste ocean acum vreo două secole).Lumea românească este prea întoarsă spre sine după cei 50 de ani de "centralism democratic".
Gard, grad, drag, iată că şi gardurile se pot anagrama... Să nu uităm de o îngrădire mult mai gravă: agramarea duce la îngrădire culturală...Se spune că odată cineva lucra cu atâta înverşunare la gardul propriu încât a uitat ca are nevoie şi de porţi.
Florin Nechiti nechitif_bn@yahoo.com

De la tine pentru mine antipersonal

Tigrul îşi marchează teritoriul cu propria-i urină, dozată atent. Întrucît banii nu au miros, e-dilii(i) şi-au lăsat caninii la hotare. Edilii au eliberat astfel omul, de urinatul cu cartea funciară în mînă. De unde se vede că maimuţele alese o dată la patru ani sunt mai inteligente decît tigrul. Nu ştim încă dacă din toată cultura asta se va ridica vreun campion. Vom afla cel mai devreme la olimpiada de la Londra. Atenţie la proba de 100 m garduri!

PUBLICITATE

 

Un festival al culturii române

Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară, invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat.

citiţi

Cu ochii-n 3,14

De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.)

„Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.)

În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI