Fundăturile

Publicat în Dilema Veche nr. 439 din 12-18 iulie 2012
Marea de altădată jpeg

Mulţi români ştiu deja cum sînt străduţele oraşelor din Italia sau Grecia. Acelea atît de înguste încît razele soarelui nu ajung aproape niciodată la caldarîm şi pe care abia dacă poate pătrunde o maşină. De cele mai multe ori, cînd intri pe o asemenea străduţă ai impresia că se înfundă. La un moment dat, îţi apare în faţă un gard sau un zid de piatră şi îţi vine să te întorci. Cînd ajungi însă pînă acolo, la acel gard sau zid, constaţi că în stînga ori în dreapta se deschide o altă stradă, o altă cale. Nimic nu e pierdut şi, la fel ca în pasenţa lui Napoleon, aproape de fiecare dată există o ieşire pe unde-ţi poţi continua drumul. Prima oară am avut senzaţia asta la Atena, prin labirintul străduţelor din Plaka, unde am fost uimit să descopăr că, în ciuda aparenţelor, nici o stradă nu se înfundă. Treci pe lîngă curţile minuscule ale caselor, aproape că te freci de locatarii care trebăluiesc prin ele, priveşti cu neîncredere spre capătul uliţei ce pare a nu duce nicăieri, cînd, deodată, după colţ, se iveşte o nouă posibilitate, un alt început.

La fel e prin oraşele italiene, prin micile cetăţi toscane aşezate pe vîrfuri de deal. Veneţia e un adevărat labirint, tot aşa şi oraşele din Creta, acolo unde s-a născut şi mitul labirintului păzit de groaznicul Minotaur.

La polul opus sînt, cum bine ştim, oraşele americane, cu bulevarde largi şi reţele de străzi rectangulare, unde totul e foarte clar şi chiar numerotat. Ai zice că oraşele au fost construite după mintea locuitorilor, mai organizată sau mai imaginativă, mai rectangulară sau mai întortocheată. De bună seamă că şi istoria mai lungă sau mai scurtă a unui oraş îşi spune cuvîntul asupra dezvoltării. Acolo unde s-au suprapus mai multe civilizaţii, structurile se complică. Dar urbaniştii şi arhitecţii ştiu să analizeze mai bine lucrurile astea.

Eu nu vreau decît să ajung la comparaţia cu ceea ce am observat în Bucureşti şi prin alte oraşe ale noastre. Nu am o reprezentare foarte exactă a felului în care arătau străzile oraşelor înainte de venirea comuniştilor. Ştiu însă cum Ceauşescu a lansat planul de sistematizare al localităţilor din România după ce a vizitat Coreea de Nord. Şi, inspirat de acel model totalitar, a dărîmat cartierul Uranus din Bucureşti, cu străzile lui în pantă şi pline de verdeaţă, construind Casa Poporului şi betonatul bulevard Victoria Socialismului. Exista pe atunci ideea că prin preajma instituţiilor de partid şi de stat nu trebuie să existe străduţe întortocheate şi treceri înguste prin care eventualii duşmani ai regimului să-şi poată face dispărute urmele. Orice structură mai labirintică trebuia distrusă. În general însă, în afara unor bulevarde mai largi, urbanismul comunist nu a avut drept efect crearea unor structuri limpezi şi deschise. Şi aici mă refer la ceva anume, la o chestiune cu care m-am confruntat de nenumărate ori. În zonele de blocuri, în aşa-numitele cartiere dormitor – cred că mai ales şoferii ştiu foarte bine ce spun –, există nenumărate străzi şi alei înfundate. Intri pe o asemenea străduţă care pare că nu poate să nu te ducă undeva, dar în cele din urmă te trezeşti blocat într-o parcare dintre blocuri. Posibilele corespondenţe fireşti sînt obstrucţionate în cel mai bun caz de spaţii verzi, dar de cele mai multe ori e vorba de blocuri în formă de U şi L sau lipite unele de altele, care nu lasă nici o posibilitate de trecere. Sînt locuri în care se formează adevărate capcane nesemnalizate în nici un fel. În ciuda liniilor drepte ale blocurilor, căile dintre ele nu sînt nici drepte şi nici deschise. Pe scurt, prea multe din străduţele noastre sînt, de fapt, fundături fără ieşire. Nu avem nici simplitatea şi ordonarea clară a americanilor şi nici ieşirile pitoreşti, de ultim moment şi pline de suspans, ale grecilor sau italienilor. Ar fi uşor de dat vina pe arhitecţi. În ipoteza că structura străzilor ar avea ceva de-a face cu mentalitatea societăţii, mă întreb însă, mai ales în aceste zile, dacă nu cumva fundăturile ne caracterizează într-un mod cît se poate de profund.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un timișorean trăiește în casă cu zeci de reptile, păienjeni și scorpioni. Pentru Mark sunt „animale de companie“ exotice FOTO
Mark Benedek, un tânăr, student la Medicină Veterinară din Timișoara, este pasionat de animale exotice. Îngrijește șerpi, șopârle, scorpioni și păienjeni. Sunt animalele lui de companie, dar merge cu ele prin școli, la orele de Biologie Altfel.
image
Ce se schimbă la CNP-urile românilor
După punerea în funcțiune a Sistemului Informatic Integrat, generarea CNP-ului nu va mai ține cont de locul de naștere.
image
Cascadele Cioclovinei, locul unic în România ascuns în munți, la intrarea într-o peșteră legendară VIDEO
Aflată în Munții Șureanu, Peștera Cioclovina din Hunedoara se numără printre marile atracții din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, însă la fel de spectaculoase sunt și împrejurimile sale.

HIstoria.ro

image
Republica Dominicană, locul de unde a început „Lumea Nouă”
Cristofor Columb și-a lăsat fratele, Bartolomeu, în mijlocul unui Eden, cucerit de perfecțiunea naturală a insulei. Legenda spune că osemintele „părintelui Americii” încă odihnesc în pământul pe care l-a iubit.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.
image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.