Estetica preferinţei

Publicat în Dilema Veche nr. 631 din 24-30 martie 2016
Iconofobie jpeg

Am mai precizat aici că mă întorc destul de des la o nuvelă a lui Herman Melville, care nu și-a dezvăluit (încă), în totalitate, măcar pentru mine, misterul alegoric și care, într-o vreme, ajunsese – probabil tocmai din acest motiv – să mă obsedeze de-a dreptul. E vorba despre Bartleby, the Scrivener / Bartleby, copistul. Apare acolo unul dintre cele mai stranii personaje din întreaga literatură universală – eroul din titlu, desigur. Fără nici o explicație directă sau indirectă, într-o bună zi, el alege, cum se zice astăzi, să se alieneze social și psihologic. Refuză orice comunicare cu alteritatea, orice gest de (re)integrare în comunitate. Nu mai muncește și, practic, nu mai răspunde la stimulii ființării, încremenind ontologic în biroul unde, pînă atunci, își făcuse veacul de mărunt conțopist. Ulterior, în închisoare („fapta“ lui de respingere a vieții va fi interpretată de tribunal drept „vagabondaj“, iar bietul funcționar se trezește în celebrul penitenciar newyorkez Tombs!), nu mai acceptă nici hrana, sfîrșindu-se într-o tăcere enigmatică, la fel de enigmatică precum scurta sa existență terestră.

„Opțiunea“ benevolă a lui Bartleby pentru acest deznodămînt rezultă din fraza pe care o repetă obsesional, în ultimele sale zile de „interacțiune“ socială, ori de cîte ori cineva încearcă să intre în dialog cu el, oferindu-i o mînă de ajutor ori o ureche la care să-și depene, terapeutic, trista poveste: „I would prefer not to / Aș prefera să nu“. El devine, cum bine s-a spus în critica literară americană, un „om al preferințelor“. Protagonistul melvillian preferă să dispară din dinamica și memoria colectivității. De ce o face, am încercat cumva să răspund în altă parte, nu e aici locul să revin. Mă interesează, momentan, starea preferențială în sine, o latură a naturii umane, aș observa, prea puțin explorată. Alături de capacitatea „de a concepe de-neconceputul“, despre care scria, admirabil, nu demult, Andrei Pleșu, sîntem înzestrați și cu abilitatea de a prefera, măcar uneori, de-nepreferatul. Ne referim la liberul arbitru ca la un drept inalienabil al individului. Totuși, neglijăm faptul că, din unghiul condiției noastre precare și limitate, el nu reprezintă, cu adevărat, o libertate, ci, mai curînd, permisiunea exercitării unei preferințe.

Am descoperit impulsul „pre­fe­rin­ței de-nepreferat“, din întîmplare, la o vîrstă foarte fragedă, cu siguranță, preșcolară. Jucam Dacii și romanii („decrețeii“ își amintesc, fără îndoială, planșeta frumos colorată, populată cu diverse piese din plastic și jetoane!) cu prietenul meu cel mai bun, vecin de scară, și el membru entuziast al faimoasei generații șaizecioptiste. Ne aflam în apartamentul părinților lui (situat chiar deasupra noastră) și, pe nesimțite, după o dimineață de „război“ antic, am depășit serios ora prînzului. Într-un tîrziu, mama amicului ne-a chemat pe amîndoi la bucătărie, îmbiindu-ne cu două porții de „pui cu smîntînă“. Nu era mîncarea mea favorită (din cauza asta, ai mei renunțaseră să mai gătească felul în chestiune!) și, în plus, acum, nu știu de ce, mirosul de produs lactat încălzit îmi provoacă, instantaneu, repulsie. Am declinat (sper, politicos) generoasa invitație și m-am dus acasă, unde – ce să vezi? –, pe seară, mă aud (acesta este termenul potrivit pentru iraționalitatea și inexplicabilitatea contextului) miorlăindu-mă la biata maică-mea că aș vrea niște pui cu smîntînă „de la Adrian“, confratele menționat.

Ce-ar fi putut să facă? A urcat la vecini. Și-a folosit pesemne cu­noștințele pedagogice, de profesoară de franceză, atenuînd fireasca stinghereală a clipei, și a explicat că băiatul ei dezvoltase, pe parcursul după-amiezii, o compulsie față de porția de mîncare refuzată la dejun. Minunatul copil solicita, iată, la cină, o veritabilă revanșă psihologică. Nu exclud nici că, poate, uimită de subita mea apetență pentru infamul „pui cu smîntînă“, va fi folosit informația drept scut antipenibilitate. Cert rămîne că, în scurtă vreme, a coborît cu o porție mărinimoasă din rîvnitul aliment, porție pe care avea să o „răscumpere“ ulterior cu propriile-i rețete culinare, puse activ la treabă în satisfacerea gusturilor gastronomice ale vecinilor. Ce a urmat, ghiciți, sînt convins, și singuri. Văzînd farfuria plină cu carne de zburătoare domestică și sos alb, în toată splendoarea sa, am preferat să nu mănînc nimic, spre stupoarea generală. Am preferat de-nepreferatul, într-un prim exercițiu existențial, așa-zi­cînd, al etalării dreptului personal la libertatea de opțiune. Ermetic și complet neplauzibil, aidoma lui Bartleby.

A prefera, fie și în circumstanțe neinteligibile, tangente cu incoerența comportamentală, constituie un act de autonomie personală. Prefer, deci exist pare să fie motivația subliminală a unui asemenea gest. Constat că, în mentalul istoric al umanității, senzația prizonieratului insurmontabil a avut nevoie de compensații simbolice. Iluzia libertății prin alegere a fost una dintre ele. E, de altfel, și cea mai la îndemînă. Sufăr, ca individ, rigorile unui veritabil arsenal al constrîngerii, însă am întotdeauna, în contrapartidă, posibilitatea de a opta pentru forma de limitare pe care o prefer (frecvent, de-„nepreferat“!). De aceea, preferința îmbracă haina lipsei de rezonabilitate. Devine un joc în sine, suficient lui însuși, fascinant prin paradoxurile sale derutante și abstracte. De-nepreferatul rezultat din experiment nu ne mai interesează, atîta timp cît, psihologic judecînd lucrurile, miza reală a acțiunii – libertatea preferinței – a putut fi obținută. Am ales, așadar m-am eliberat. Ciudat, atît în închisoare, cît și în moarte, personajul lui Melville rămîne, conform acestei viziuni, un om al preferințelor și, implicit, un om liber.

Codrin Liviu Cuțitaru este decan al Fa­cultății de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Prezentul dis­­continuu, Editura Institutul European, 2014.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Mbappe facebook webp
masina electrica
Țara unde se interzic mașinile pe benzină și motorină! Nu vor mai putea fi cumpărate din 2025
Uniunea Europeană încearcă din greu să elimine mașinile cu motor pe bază de ardere internă de pe șosele, însă lucrurile se dovedesc a fi mult mai complicate decât anticipau autoritățile.
Tiramisu dubai cu fistic si cadaif reteta gina bradea 5 webp
Tiramisu Dubai, cu fistic si fidea kadaif. Rețeta Ginei Bradea: „Este ușor de facut acasă si mai bun decât vestita ciocolata care costă enorm”
Unul dintre cei mai apreciați bloggeri culinari din România, Gina Bradea, propune un desert „mai bun decât vestita ciocolată Dubai”. Este vorba despre tiramisu cu fistic, ciocolată, si fidea kadaif.
Stadion vulcan in Arabia Saudita (X) jpg
Arabia Saudită, în altă lume: stadion-vulcan și o arenă de 350m înălţime
Saudiții nu se dezmint, continuând seria excentrităților.
Spitalul MedLife Medici’s main photo jpg
MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”
MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, anunță deschiderea oficială a Spitalului Medici’s, o unitate multidisciplinară ce aduce medicina privată la un nou nivel de performanță.
georgescu iohannis foto EPA + FB jpg
Întâlnire între Klaus Iohannis și Călin Georgescu, pe vremea când președintele era primarul Sibiului. În ce context s-au cunoscut cei doi
Un articol din 2003, scos recent la lumină, arată că președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Călin Georgescu pe vremea când era primar al Sibiului. La vremea respectivă, cei doi au discutat despre implementarea așa-zisei Agenda 21.
1733923409 RcsX jpg
Constipația: Cauze la Adulți, Remedii și Rolul Probioticelor
Constipația este o problemă des întâlnită și care afectează mulți adulți, având un impact negativ semnificativ asupra calității vieții.
poligon goranu valcea foto Facebook jpg
Un ofițer și patru elevi, răniți într-un poligon din Vâlcea, după o explozie a unei capse detonate electric
Patru elevi și un instructor, toți din Centrul de instruire sprijin de luptă Râmnicu Vâlcea, au fost răniți joi, 12 decembrie, în jurul prânzului, în poligonul Goranu, județul Vâlcea, pe timpul executării unei ședințe de confecționare a dispozitivelor de aprindere pirotehnică cu exploziv real.
fiica lui maricel pacuraru captura Realitatea png
Fiica lui Maricel Păcuraru plânge, în direct la Realitatea Plus, după ce instanța a anulat condamnarea tatălui său: „A făcut pușcărie degeaba”
Ana Maria Păcuraru, fiica proprietarului grupului Realitatea, a izbucnit în plâns, miercuri, în direct, după ce a aflat că Tribunalul București a anulat condamnarea la închisoare lui Maricel Păcuraru în dosarul Poșta Română.