Efectul Aferim!

Publicat în Dilema Veche nr. 579 din 19-25 martie 2015
Obrăjorii rumeni ai moralei jpeg

E foarte trist să vezi cum un act de expresie artistică, aproape orice-ar face, se loveşte – aici, la noi – cu capul de un zid. Pe de o parte, e vina istorică, veche, a obiceiurilor tribale ale diferitelor grupări de artişti. Pe de altă parte, e vina unui public complet ciufut, care, nereuşind să-şi găsească un drum în hăţişul realităţii, nu ştie nici cum să întîlnească lumile posibile ale unei plăsmuiri artistice. Neexistînd trasee fireşti ale energiilor comunitare, nu există nici impact al actului artistic. Iar atunci cînd există, el e unul îngrozitor de ipocrit-mecanic, şi vine automat, în urma vreunui succes repurtat dincolo de graniţe. Confirmarea internă vine scrîşnit-constipată, că nu-i de-ales, dacă s-a obţinut un premiu important, pe-afară, nu dă bine să nu reacţionăm şi noi un pic. Pe de altă parte – cu nimic mai fericită – atunci cînd dai de vreun entuziasm al primirii acasă, de multe ori, entuziasmul ăsta e unul mai degrabă fotbalistic-patriotic, decît construit pe vreo raţiune estetică.

În mod normal, un film aşa cum este Aferim! ar fi trebuit să provoace o undă de interes, atît în ceea ce priveşte conţinutul său, cît şi felul în care e articulat cinematografic. Într-un fel, el se înscrie în linia cîtorva dintre producţiile din ultimii 15-20 de ani, care marchează momente-reper în istoria filmului de la noi. Însă, cel puţin pînă acum, aproape nici unul dintre reperele astea n-a făcut valuri de spectatori, şi n-a lăsat mari urme în memoria afectivă a compatrioţilor. Aceste filme trăiesc, mai degrabă, prin evocarea lor în discursuri critice, în studii, în cercetări, în comunicări cu circuit închis. Titlurile lor mai răzbat în spaţiul public de ziua naţională, cînd se contabilizează succesele naţiunii. Sau în momentele de scandal, cînd intestinele micii comunităţi cinematografice de la noi mai trec prin spasme şi crampe, preluate de o presă care, brusc, îşi aminteşte de „marile succese ale filmului românesc“. În rest, o ciufuţenie mlăştinoasă se întinde cît vezi cu ochii.

La bere, sau provocat să-şi nuanţeze antipatia faţă de filmele româneşti, „publicul“ se plînge că e sastisit de estetica „tinerilor regizori“, de subiectele identic-adormitoare, şi de lucrul exclusiv pe placul juriilor de festival. Cei mai mulţi, pur şi simplu, n-au chef să vadă filmele astea, pentru că… „nu arată“ ca filmele de la cinema sau de la televizor, la care te poţi uita. Şi nu arată nici ca filmele româneşti de altădată, unde mai rîdeai cu un Jean Constantin, cu Dem Rădulescu sau cu Puiu Călinescu. Arată „enervant“, vor cu orice chip să pună în faţa privitorului o oglindă, iar privitorul n-are nici un chef să se privescă într-însa. Prin urmare, îl urăşte pe ăla care vine să i-o-mpingă în faţă. Aşa apare un efect continuu al răzbunării. Toată lumea se răzbună pe toată lumea. Publicul pe filme, filmele pe public. Iar dincolo de aceste momente de hîrîire reciprocă, mai apar pelicule care vor să schimbe jocul, să mute centrul de atenţie în altă parte. De cele mai multe ori, destinul lor e ca acela al omului de bine, care se bagă într-un scandal, să despartă bătăuşii. Se-alege cu un scuipat şi cu un pumn în freză.

Pentru că acest conflict e mult mai adînc şi mult mai întins decît pare, oricîte glumiţe s-ar face pe seama lui. Poate că doar supraproducţia naţională, oferta mult mai consistentă numeric ar putea să înăbuşe un pic tensiunea asta mocnită. Deşi are şi supraoferta asta efectele ei triste. Ca-n cazul teatrului, unde spectacolele „de turneu“ riscă să confişte cea mai mare halcă din definiţia teatrului. Toate astea, nu doar pentru că – ci şi pentru că – în interiorul comunităţilor artistice, endogamia şi tăiatul de tendoane sînt mai vizibile şi mai prezente decît dialogul şi puterea de a convieţui civilizat, cu atenţia îndreptată şi spre interesul comun.

Dincolo de virtuţile sale şi de fermecătoarele imperfecţiuni, Aferim! e, cu sau fără voia unora, un moment clar în istoria filmului de la noi. Ca şi alte filme de dinainte de el, unele cel puţin la fel de importante, ar merita tot soiul de replici. De la energia publicului care îl receptează – cu bune sau cu rele – pînă la răspunsuri creative din partea celorlalte estetici cinematografice prezente pe piaţa noastră. Însă răspunsurile şi dinamica normală a fenomenului dorm duse. Invidia, rîca, impostura, lichelismul, imposibilitatea de a înţelege, rămînerea în urmă, toate astea, plus întregul pe care îl numim „climat economic“ stau de-a curmezişul oricărui drum mai scurt. De rămas, după zbaterea de a ajunge la un public, rămîn doar tăcerile mîloase şi, undeva, departe, în adînc, urîciunile cu care am fost educaţi. Chiar şi producţiile unora care excelează în talent de marketing – şi în posibilitatea de a face aşa ceva – tot acolo ajung. Într-o pivniţă a receptării. Închise. Ca virusul de computer, în seiful programului de protecţie.

Pentru că, dincolo de zgomotul de circumstanţă pe care îl fac vigilenţii momentului – din orice tabără vor fi fiind ei – e greu să vezi un film românesc. Spectatorul grăbit, dacă ajunge, din întîmplare, strîmbă din nas. Zice că nu e ca filmele pe care le ştie el. Spectatorul „connaisseur“ ajunge în sală, dar nu vede filmul, pentru că e mai preocupat să analizeze, ca să sancţioneze vreo inadvertenţă istorică, sau să supravegheze scenariul, ca să spună, mai apoi, cum l-ar fi făcut el. Iar filmul ăsta mai e şi cu „ţigani“, ceea ce nu cade bine multora. Şi c-o Ţară Românească, nu neapărat aşa cum ar vrea mulţi s-o vadă cu ochii minţii. Însă, pentru cine vrea să vadă un eastern, cu intertextualităţi frumoase şi concreteţi remarcabile, un quest tricotat cu road-movie – scuzaţi, Doamne, iartă-mă! –, are ce vedea aici. Şi are, din plin, şi ce să ţină minte.

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

agenti fbi png
Povestea neașteptată a FBI. Ce legătură a avut cu familia lui Napoleon și cum a ajuns un departament de contabili, agenția de justițiari a SUA
Una dintre cele mai faimoase agenții de justițiari din istorie a luat naștere acum 117 ani pe continentul american. A fost întemeiată de un strănepot al celebrului Napoleon Bonaparte și astăzi investighează o gamă largă de crime federale, cum ar fi terorismul sau crima organizată.
ventilator caldura vara istock jpg
Un dispozitiv ingenios poate înlocui aerul condiționat. Consumă mult mai puțin curent
Din păcate, temperaturile din timpul verii devin din ce în ce mai ridicate, iar nenumărați oameni sunt nevoiți să apeleze tot mai des la ajutorul aparatului de aer condiționat.
Boluri răcoritoare cu creveți, pesto și quinoa Foto Clean Food Crush dms jpg
Cină rapidă și sănătoasă de vară: boluri mediteraneene cu creveți, pesto și quinoa – prospețime și gust intens în doar 25 de minute
Rețetă mediteraneană recomandată pentru ziua de luni din planul nostru alimentar de vară: boluri cu creveți, quinoa și pesto – gata în doar 25 de minute.
Plante usor de intretinut, foto Shutterstock jpg
Plantele ce pot absorbi umiditatea. Sunt perfecte în baie, nu va mai fi pic de mucegai pe tavan și pereți
Cei mai mulți dintre noi ne gândim la plante ca la o modalitate de a decora o cameră și de a aduce un plus de vitalitate și de culoare unui anumit spațiu. Cu toate acestea, este important de menționat faptul că unele plante au și efecte foarte practice, cum ar fi absorbția umidității din jur.
Donald Trump FOTO AFP
O presupusă relație a lui Donald Trump cu Miss Moscova, menționată într-un raport al Senatului SUA
Un episod vechi, dar nerezolvat, revine în atenție după ce presa americană a redescoperit un fragment controversat dintr-un raport de 1.000 de pagini al Comisiei pentru Informații a Senatului SUA, redactat în urmă cu patru ani sub supravegherea senatorului republican Marco Rubio.
dragos anastasiu facebook png
Un senator PSD cere demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, în urma acuzațiilor privind o presupusă mită oferită unui inspector ANAF
Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Dragoș Anastasiu, vicepremier și om de afaceri, ar fi oferit, în perioada 2009–2017, foloase necuvenite inspectorului ANAF Angela Burlacu.
consiliere-imprumut-credit-ipotecar
ANALIZĂ De la 3 la 2 camere: TVA-ul mai mare le reduce opțiunile familiilor la început de drum
O familie tânără care voia să-și ia un apartament de 3 camere își va permite doar unul cu două camere după data 1 august când TVA va crește de la 19% la 21% pentru apartamentele noi, susțin contabilii.
25 iulie: Mata Hari este găsită vinovată de spionaj în favoarea Germaniei jpeg
25 iulie. Ziua când cunoscuta spioană și curtezană Mata Hari a fost condamnată la moarte
Pe 25 iulie 1917, Mata Hari a fost condamnată la moarte prin împuşcare, fiind acuzată că din cauza ei au murit mii de soldaţi francezi. În ziua de 25 iulie 1943, Victor Emanuel al III-lea, regele Italiei, l-a destituit pe dictatorul fascist Benito Mussolini.
pamela anderson liam neeson profimedia (1) jpg
Pamela Anderson și Liam Neeson se iubesc pe ecran, dar și în viața reală? Actorul a rămas văduv în urmă cu 16 ani
În ultima vreme, Pamela Anderson (58 de ani) și Liam Neeson (73 de ani) au stârnit numeroase speculații după aparițiile lor apropiate și gesturile tandre de la evenimentele de promovare ale noului film în care joacă împreună. Zâmbete complice, atingeri discrete și chiar un sărut pe obraz la premiera