Doctor Jack Daniel's

Publicat în Dilema Veche nr. 465 din 10-16 ianuarie 2013
Doctor Jack Daniel's jpeg

Sînt somat de colegi, prieteni şi diverşi cititori ai rubricii de faţă să-mi continui şirul de istorioare doctorale, ce fac, se pare, deliciul multora dintre noi – legaţi sau nu de viaţa academică. Aşadar, am hotărît să mă conformez şi mă voi referi astăzi la cîteva scenete din intervalul postdoctoral aşa-zicînd, cel al „agapei“ universitare de „după“. Simpaticele situaţii mi s-au reactualizat prin intermediul enigmaticelor canale mnemotehnice şi, prin urmare, le includ mai jos, în lista aventurilor doctorale mioritice. Un profesor excentric avea compulsia ca, la mesele abundente date de doctoranzi după susţinere, să solicite resturile alimentare pentru nostimul Saint Bernard care îl aştepta acasă. Omul explica, politicos, cum cîinele buclucaş ar fi fost în stare să mănînce jumătate de viţel la un prînz, iar convivii înţelegeau rapid situaţia, debarasîndu-şi farfuriile într-o sacoşă „a milei“, destinată dulăului uriaş şi perpetuu hămesit, Sam. Unii, mai delicaţi, se jenau chiar să-şi mai termine grătarul, considerînd că Saint Bernard-ului i s-ar fi cuvenit şi puţină cărniţă, pe lîngă nelipsitul os. Interesant rămînea faptul că profesorului în chestiune situaţia i se părea absolut normală, intrată, cum ar veni, în tipicul doctoratelor la care participa. Cu vremea, el ajunse să nu mai furnizeze lămuriri comesenilor. Scotea doar, din servietă, pe parcursul dejunului academic, un sac mare de rafie, pe care-l deschidea deasupra farfuriilor şi, ridicînd simbolic mîinile la piept, ca două lăbuţe, lătra scurt de două ori: „Ham! Ham!“. Ciosvîrtele începeau să zboare, generos, din toate direcţiile. „Ham! Ham!“ „Domn’ profesor, mai am nişte brînzică de la aperitiv. Haideţi să i-o dăm şi pe asta lui Sam!“ „Ham! Ham!“ „Şi mie mi-a rămas nişte cabanos. Let’s give it to Sam!“ „Ham! Ham!“ „Credeţi că o chiflă umplută cu icre i-ar plăcea?“ „Ham! Ham!“ „Dar o aripioară?“ „Ham! Ham!“ Problema fu că, la una dintre aceste reuniuni, lumea se cam întrecu cu tăriile. Decanul, preşedintele comisiei doctorale, băuse trei Jack Daniel’s în loc de unul, şi cînd îl văzu pe profesor desfăşurîndu-şi „paraşuta“ de rafie, spuse solemn, din capul mesei, cu privire întunecată: „Auzi, bă, Ionică, astăzi vreau să-mi termin liniştit friptura. Fac ceva pe Sam al tău. N-ai decît să-l pui la dietă. Aşa că bagă porcăria aia la loc în servietă!“. Ionică execută ordinul automat, aidoma unui robot nipon, răspunzînd succint şi impersonal: „Ham! Ham!“.

Tot alcoolul a lovit şi în – cum să-i zicem? – demnitatea altor trei întruniri doctorale, celebre la timpul lor. În prima, îndrumătorul tezei, binişor afumat, îi ceru doctorandului, la terminarea ospăţului, cu limbă împleticită, să adune toate sticlele cu băutură rămase, pline chiar şi pe sfert, şi să-l ajute să le ducă acasă. „C-ar fi pă-pă-cat, n’aşa, să le-le ia chel-ne-ne-rii, odată-tă ce au fost plăti-ti-te!“ Doctorandul, suficient de instabil locomotor el însuşi, le adună într-o sacoşă şi-şi urmă, tăcut, profesorul. Nu merseră ei prea mult, împiedicat, cînd tînărul laureat păşi greşit pe marginea unei borduri, căzînd, într-o secundă, la pămînt. Sticlele se făcură ţăndări, cu un zgomot ce păru, în liniştea nopţii, de-a dreptul infernal. „Ce fa-faci, to-to-lomacule?“ întrebă, derutat, îndrumătorul doctoral. Nefericitul şerpaş nocturn se ridică nesigur de pe asfalt şi, deodată, umflîndu-şi pieptul precum Tarzan atunci cînd îşi chema elefanţii, deşi nu scosese un sunet în ultimele ore, răcni înfiorător, aflat pesemne sub impactul anamnetic-etilic al unui tablou din copilărie: „Stiicleee şii booorcaaanee cumpăăărăăăm!“. Luminile se aprinseră pe la ferestre şi, în scurtă vreme, maşinile cu girofar înconjurau zona.

În cel de-al doilea episod, doctorandul îşi conducea, similar, adică post festum, conducătorul ştiinţific acasă, în miez de noapte. O mică diferenţă trebuie notată totuşi aici: în timp ce profesorul abia se ţinea pe picioare, dînd semne de halucinaţii (se adresa, aparent, unui interlocutor nevăzut, cu expresii injurioase), tînărul discipol era foarte treaz şi foarte îngrijorat, întrucît ştia cu aproximaţie adresa celui pe care îl însoţea.

Ajunseră în faţa unui bloc. Doctorandul a citit, panicat, la lumina brichetei, lista de locatari: „Domn’ profesor, ăsta e?“ „Du-te, m’, ’n aia a lu’ maman!“ răspunse îndrumătorul, clătinîndu-se terifiant. Tînărul se repezi să-l susţină, dar profesorul se replie, apărîndu-se de o lovitură imaginară şi zbierînd: „Nu daaa, m’!“ „Nu dau, domn’ profesor! Vreau numai să nu vă las să cădeţi!“ „Ce spui, m’? Cine eşti tu, m’? Aia a lu’ maman!“ Apoi, iar, ca din gură de şarpe: „Nu daa, m’!“ Un grup de mardeiaşi districtuali, hoinărind printre blocuri, luă în serios halucinaţia profesorului şi îi interpelă pe cei doi plimbăreţi tîrzii, în aşa fel încît amîndoi fură nevoiţi să poarte ochelari fumurii timp de mai multe săptămîni după eveniment.

În fine, în cea de-a treia secvenţă, tot un îndrumător chefliu de teză, care adunase, pentru doctoratul respectiv, o comisie ştiinţifică variată, cu profesori din toate regiunile istorice ale României, nu-şi putu reprima entuziasmul şi, la un moment dat, sări cu dexteritate de cimpanzeu în mijlocul mesei doctorale, strigînd: „Fraţilor, eu sînt Mihai Viteazu! Am unit toate provinciile româneşti! Asta-i pohta ce-am pohtit!“. Ulterior, se porni să arunce, glorios, hainele de pe el. Ca şi Mihai Bravul, fu „decapitat“ de către autorităţile academice, prin interzicerea dreptului de a mai conduce doctorate.

Morala? Mai există oare una?

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Interviu de angajare Foto Freepik com jpg
Criza salariilor în România: doar 1 din 2 angajați spune că este plătit suficient
Doar jumătate dintre angajații din România consideră că sunt plătiți suficient, în timp ce salariul a devenit principalul criteriu în alegerea unui loc de muncă pentru două treimi dintre candidați.
Incendiu la rafinaria din Tuapse FOTO Captură jpg
De ce Rusia nu are capacitatea să-și protejeze rafinăriile de atacurile ucrainene
Atacurile repetate ale Ucrainei asupra terminalului petrolier din Tuapse, situat pe coasta rusă a Mării Negre, scot în evidență dificultățile Rusiei de a-și proteja infrastructura energetică, în ciuda faptului că are una dintre cele mai extinse rețele de apărare antiaeriană din lume.
ushuaia   argentina foto shutterstock jpg
Cazurile de infectare cu hantavirus în Argentina aproape s-au dublat de anul trecut. Experții le pun pe seama schimbărilor climatice
Cazurile de infectare cu hantavirus din Argentina aproape s-au dublat în ultimul an, țara înregistrând 32 de decese și cel mai mare număr de infectări din 2018 încoace, relatează CNN.
examen jpg
Evaluările Naționale 2026: Tot ce trebuie să știe părinții despre testările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Calendarul complet și noile reguli
În această lună, elevii de clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor trece prin emoțiile examenelor. Important de știut este că Evaluările Naționale de la finalul acestor clase sunt concepute ca instrumente de verificare a competențelor, nu ca mijloace de departajare sau de ierarhizare.
josh snader CNDy24mbPzM unsplash jpg
Greșeala pe care mulți părinți o fac când își laudă copiii. Specialist: „Nu au nevoie să creadă că sunt perfecți”
Îți lauzi prea des copilul fără să îți dai seama? Specialiștii spun că anumite tipuri de complimente îi pot face pe copii să evite provocările și să se teamă mai mult de greșeli. Ce pot face părinții, în schimb?
Lucru pe plaja  Foto Magnific (2) jpg
Val de reacții la mesajul angajatei care lucrează de pe plajă. „O zi normală și productivă de lucru, într-un decor neobișnuit”
O imagine publicată de o tânără care a povestit programul despre programul său atipic de lucru, afirmând că lucrează de pe plajă, fără să fie în vacanță sau în concediu, a stârnit controverse pe rețelele de socializare.
Castelul Martinuzzi din Vunțu de Jos  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (7) JPG
Secretele întunecate ale Castelului Martinuzzi. Sfârșitul tragic al cardinalului care l-a stăpânit și blestemul comorilor ascunse
Un castel ruinat de pe malul Mureșului păstrează amintirea unuia dintre cele mai tulburătoare episoade din trecutul Transilvaniei. Castelul Martinuzzi a fost privit adesea ca un loc blestemat, înconjurat de legende stranii. A rămas un edificiu în pericol de dispariție, care așteaptă reabilitarea.
Interviu de angajare
Antreprenorii români, mai siguri pe ei decât alți europeni: doar 30% nu știu de ce fel de angajați vor avea nevoie peste doi ani
Antreprenorii români sunt mai siguri pe ei decât alți europeni, potrivit unui studiu de specialitate, cara arată că doar 30% nu știu ce competențe vor fi necesare în firma lor în următorii doi ani, față de 40% la nivel european.
pui cu sos de smantana jpeg
Trei dintre mâncărurile tradiționale românești cu cele mai bizare nume. Aproape nimeni nu mai știe ce înseamnă, dar gustul lor a rămas memorabil
Sunt destule preparate din gastronomia românească ale căror denumiri par bizare pentru mulți români de astăzi. Unele provin din regionalisme, altele din arhaisme sau chiar din jocuri de cuvinte și expresii culinare locale.