Dileme medicale

Publicat în Dilema Veche nr. 573 din 5-11 februarie 2015
Alte confuzii jpeg

Între

scrise de Voltaire se găseşte şi conversaţia nostimă a unui doctor cu o prinţesă, pe marginea bolii şi, implicit, a exerciţiului medical. Textul – conform editorilor din mai multe epoci – a fost publicat în

, în 1771. El surprinde şi astăzi prin acuitatea unor observaţii etice şi ştiinţifice. Să vedem împreună de ce. 

Infanta (fiica regelui) s-a îmbolnăvit brusc. Probabil pentru că „a mîncat prea mult, a dansat prea mult, a pierdut nopţile prea des, a făcut prea mult tot ceea ce fac unele prinţese“, ne comunică Voltaire cu sarcasmul său binecunoscut. Frumoasa fată – impacientată de spectrul suferinţei – îşi interoghează medicul personal în privinţa consecinţelor bolii, cu atît mai mult cu cît, în zburdalnica ei viaţă, nu a auzit niciodată vorbindu-se despre anatomie. La observaţia că, pentru a se simţi din nou bine, creierul domnişoarei trebuie „să distribuie măduvă bine condiţionată în şira spinării“, mergînd pînă „la noada“ alteţei regale, iar inima să pompeze, „aidoma unui piston“, cu forţă egală, sînge în toate venele şi arterele „cam de şase sute de ori pe zi“, infanta răspunde pe un ton imperios: „Ei bine, domnule, regele vă plăteşte pentru asta; aveţi grijă să puneţi toate lucrurile la locul lor şi să faceţi să-mi circule toate lichidele, astfel încît să fiu mulţumită.“ Cu un curaj pe care unii l-ar considera nesăbuinţă, doctorul oferă o replică demnă de toată atenţia: „Doamnă, adresaţi poruncile dumneavoastră Autorului Naturii! Puterea unică ce a pus în mişcare miliarde de planete şi de comete în jurul milioanelor de sori a condus şi mersul sîngelui dumneavoastră.“ „Cum?! Sînteţi medic şi nu-mi puteţi face nimic?“ strigă prinţesa disperată. „Nu, doamnă, nu pot decît să vă iau. Naturii nu i se poate adăuga nimic. (…) Dacă Alteţa Voastră a mîncat cu lăcomie, vă pot uşura măruntaiele cu ajutorul plantelor. (…) Dacă aveţi un cancer, vă tai un sîn; dar nu pot să dau altul. Dacă aveţi o piatră în vezică, pot să vă scap de ea, folosindu-mă de un dilatant. (…) Vă tai un picior cangrenat şi veţi merge cu celălalt“, constată acest Hipocrate voltairian, cu o stăpînire de sine vecină cinismului. „Mă înspăimîntaţi. Credeam că medicii vindecă toate durerile“, îngaimă domnişoara subit îmblînzită. „Le vindecăm fără greş pe toate cele care se vindecă singure. (…) Natura (…) le vine de hac celor ce nu sînt mortale: celelalte nu află în medicină nici un sprijin“, adaugă medicul regal. Apoi, ca un adevărat expert al profilaxiei moderne, observă: „Cel dintîi medic să vă fie natura. Ea face totul.“ În plus, ca prinţesă, pacienta nu trebuie, în principiu, să-şi facă griji: „Priviţi-i pe toţi cei care au ajuns la o sută de ani, nici unul nu era din meseria noastră! Regele Franţei a înmormîntat pînă acum vreo patruzeci dintre medicii săi, atît primi, cît şi medici de cartier şi consultanţi.“ Infanta răsuflă, finalmente, uşurată: „Aşa este, şi eu sper să vă îngrop.“ 

Voltaire a redactat textul de faţă, în urmă cu două secole şi jumătate. De atunci, o ştim cu toţii, medicina a progresat într-un mod impresionant. S-au inventat aparate care ţin în viaţă indivizi morţi din punct de vedere clinic, s-au dezvoltat procedee şi tehnici de creare a vieţii în eprubetă şi chiar de divizare a celulelor pînă la unităţi infinitezimale (de unde se pot naşte alte vieţi, aşa-zicînd, „clonate“), s-au creat computere care „te citesc“ integral pe dinăuntru, fixîndu-ţi diagnostice de mare precizie şi, în sfîrşit, s-au pus la punct metode chirurgicale cu ajutorul cărora ţi se scot din organism formaţiuni de dimensiunea unui bob de orez. Acestea şi multe altele au revoluţionat ştiinţa, crescînd simţitor şansele de supravieţuire ale umanităţii. Ce mă întreb uneori, cu oarecare aprehensiune, este dacă şi

a progresat proporţional cu evoluţia tehnologiei? Aici, mă tem, răspunsul rămîne mai degrabă negativ. Între blazarea filozofică a medicului voltairian şi cea exhibată de doctorul (post)modern nu există deosebiri de esenţă. Şi astăzi medicina mai curînd „ia“ decît „dă“, călăuzitorul şi salvatorul ei prin excelenţă fiind Natura. Disciplina medicală – o vede orice inocent intrat în contact cu universul alb – se întemeiază pe actul

, şi nu, în mod fundamental, pe cel al

(citeşte al

sau al

). Medicina descrie enorm, propunînd tratamentele consacrate, fără a avea totuşi forţa să vindece

Cum spunea şi personajul lui Voltaire, vindecarea o face întotdeauna Marele Autor. În ciuda cuceririlor sale impresionante, ştiinţa medicală încă mai seamănă, în lupta sa cu bolile insidioase şi perverse, cu un Goliat furibund, doborît ultimativ de praştia minusculă, însă bine ţintită, a lui David. Gradul de incertitudine existent în eforturile curative depăşeşte mereu probabilitatea vindecării. Toate în numele aceluiaşi covîrşitor şi instabil maestru de ceremonii – Natura invocată de autorul

Un bun prieten (chirurg) îmi spunea odată că, pe parcursul facultăţii, a învăţat, conştiincios, etapele operaţiei corecte, care sînt, să zicem, A, B şi C. Acum, de cîte ori „deschide“ un bolnav, A devine A’, B – B’, iar C – C’. Un al doilea bolnav te poate confrunta cu surprize şi mai mari: A’’, B’’, C’’ şi aşa mai departe. Pînă şi concluzia socio-biologică a rămas aceeaşi de la Voltaire încoace: regii/marii lideri politici îi îngroapă pe medici, în continuare, pe bandă rulantă.  

Istoreme

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Semnul că ai putea fi alcoolic funcțional care te dă de gol în cârciumă: „Vei găsi inevitabil o scuză”
Un expert în dependență a dezvăluit care este semnul că cineva ar putea fi un alcoolic funcțional și poate fi observat cu ușurință.
image
Medicamentul foarte ieftin care poate să provoace o scădere în greutate de 14 kilograme într-o lună. Avertismentul specialiștilor
Un nou „medicament-minune” pare să fi intrat în atenția oamenilor care vor să slăbească. Este vorba de un produs de mai puțin cinci euro care ar putea provoace o scădere în greutate de aproape 14 kilograme într-o lună.
image
Nou cutremur în industria IT. Gameloft a concediat toți angajații din Cluj-Napoca
Gameloft, unul dintre cei mai mari producători de jocuri video din lume, a anunțat că renunță la filiala din Cluj. Criza internațională din domeniul IT se simte din ce în ce mai mult și în România. în contextul în care lunile trecute, NTT Data a fost nevoită să recurgă la concedieri.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.