Dezordinea simbolică

Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
Dragoste şi răzbunare jpeg

- cravata roșie de pionier -

Cravata roşie cu tricolor, centura cu pafta, cămăşile albe cu epoleţi, băştile, insignele, tresele, şnururile gradelor ierarhice ale organizaţiei, forumurile zonale şi naţionale  construiau un complex simbolic extrem de performant. Primirea în rîndurile Organizaţiei Pionierilor era un moment important în viaţa oricărui elev din România socialistă. În sălile principale ale muzeelor din oraşele ţării sau în preajma marilor monumente, în sunete de trompete şi de tobe, intrarea în Organizaţia Pionierilor căpăta o greutate simbolică importantă. În faţa vestigiilor istorice ale părinţilor daco-romani ai naţiunii, primirea cravatei roşii cu tricolor devenea momentul unei intrări sacre în rîndul lumii mai bune, pe care o promitea comunismul. Natura spectacolului acestor momente, decorul, costumele, cîntările corale, trompetele decorate cu steagul pionieresc, tobele, publicul emoţionat se constituiau în primul moment de sacralitate al religiei ateiste. 

A vorbi despre o formă de sacralitate a acestor mari spectacole nu e o forţare a interpretării sacrului. În substanţa acelor momente, veneraţia palpita, ca „marea inimă a naţiunii strîns unite în jurul partidului şi a conducătorului său“. Sigur că imediat după terminarea festivităţii, la plecare, puteai să-ţi auzi părinţii şi prietenii lor spunînd bancuri despre Stejarul de la Scorniceşti, sau bîrfind grangurii şi activiştii care participaseră la acţiune. Dar la ieşirea de la biserică nu se face acelaşi lucru? Nu se şoptesc povestioare şi observaţii uşor picante la adresa sacerdotului? Asta nu exclude prin nimic asumarea stării de veneraţie, de solemnitate, din timpul spectacolului religios. 

Urmarea ca la carte a funcţionării mecanismului sacralităţii, care se scoboară în simboluri multiplicate şi integrate în viaţa de zi cu zi, e cravata roşie cu tricolor. Trebuia să „cinsteşti“ acest simbol, prin virtuţi personale, prin continua perfecţionare, prin dragostea pentru adevăr, pentru patrie, pentru partid, prin oglindirea conduitei tale zilnice în valoarea simbolică a cravatei. Angajamentul pionieresc, rostit cu mîna pe drapel, sublinia cît se poate de limpede acest lucru: „…mă angajez să-mi iubesc patria, să învăţ bine, să fiu harnic şi disciplinat, să cinstesc cravata roşie cu tricolor“. Cîntecul cu valoare de imn, care purta entuziasmul pionieresc pe aripi muzicale, era la fel de limpede: „Am cravata mea, sînt pionier / Şi mă mîndresc cu ea, sînt pionier, / Flutură în vînt, zălog de legămînt, / Întîiul meu cuvînt, de pionier“. Cuvîntul de pionier era… sfînt, cum ar veni. În ordinea ideologică a vremii, era garanţia absolută a integrităţii morale, prima cărămidă de la edificiul personalităţii individuale care ajunge, la maturitate, la idealul atingerii nivelului de „revoluţionar de profesie“. O purtare greşită, o notă slabă însemnau „pătarea“ cravatei. Era foarte grav. Era macularea unui simbol sacru.  

Ca mecanism de semnificare, cravata pionierului e o uniune simbolică, un mariaj sacru, al steagului roşu al Partidului Comunist Român, cu drapelul naţional. „Patriei să-i dăm onorul, / Şi-un avînt pionieresc. / Purpura şi tricolorul / În cravate se-mpletesc“. Două obiecte esenţiale, de fapt cele mai importante elemente din repertoriul simbolic al naţiunii, se uneau într-o căldură şi o dragoste protectoare, care se aşezau cuminţi pe gîturile fragede ale copiilor patriei. O adevărată confirmare, asemănătoare, ca „gramatică“ sacră, celei din creştinismul catolic. Dacă în catolicism confirmarea e o întărire a botezului, odată cu împlinirea vîrstei de şapte ani, în comunism, rostirea angajamentului şi primirea cravatei roşii cu tricolor reprezintă o întărire a „botezului“ ateist, oficiat odată cu intrarea în rîndurile Organizaţiei Şoimilor Patriei. Dobîndirea statutului de pionier e o confirmare în toată regula a intrării în rîndul marii comunităţi a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. 

Vă mai amintiţi steagul pionieresc? Roşu, purtînd în centru emblema pionierilor, un ansamblu simbolic aducînd împreună flacăra ştiinţei şi a tehnicii, spicele de grîu ale holdelor mănoase ale patriei, roata dinţată a industrializării şi, evident, cartea deschisă, aşezată pe drapelul naţional. Toată această poveste minunată, spusă prin comprimări simbolice, se odihnea pe steagul roşu, mătăsos, fin şi plăcut la atingere, tivit cu franjuri galbene. Design-ul general al Organizaţiei Pionierilor, arsenalul simbolic al uniformelor, accesoriilor, insignelor, steagurilor, layout-ul revistei Cutezătorii, organul de presă care oglindea activitatea organizaţiei naţionale şi a celor zonale şi locale erau lucrări cu totul remarcabile la nivelul calităţii materialelor şi al execuţiei. Marele spectacol al imageriei organizaţiei avea parte de o viziune foarte coerentă la nivelul gîndirii de „brand“, dar şi la nivelul calităţii detaliilor.  

Una dintre cele mai bune dovezi ale acestei calităţi e faptul că, dacă aveai curaj să furi un drapel pionieresc, şi dacă se găsea vreo rudă sau vreun prieten care să se priceapă la croitorie, puteai să scoţi un şort la mare modă, să ieşi ţanţoş la fotbal, purtînd pe tine ceva foarte asemănător cu ce purta Ian Rush de la FC Liverpool. 

Între 1985 şi 1989, la conducerea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor s-a aflat Poliana Cristescu, soţia lui Nicu Ceauşescu. Pe seama ei circula una dintre cele mai subtile şi savuroase glume, cu trimitere spre capacităţile de savant chimist ale Elenei Ceauşescu. La întrebarea „Cum o cheamă pe nevasta lui Nicu Ceauşescu?“, se răspundea dintr-o suflare: „Poliana Cristescu“. Iar continuarea e legendară: „Nu. N-o cheamă aşa. Pe ea, de fapt, o cheamă Ana. Da’ a polimerizat-o soacră-sa.“    

(va urma)  

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu ar fi plagiat proiectul „Hrană, apă, energie” de la oligarhul pro-rus Ilan Șor care l-a publicat în 2022
Proiectul „Hrană, apă, energie”, denumirea programului electoral cu care a mers Călin Georgescu în campania electorală pentru Cotroceni, este identic cu ce lansat cu câţiva ani în urmă de către fostul deputat de la Chişinău, Ilan Şor, un oligarh pro-rus condamnat la închisoare.
Polițiștii de frontieră l au prins pe falsul medic în tren, la Vama Curtici jpeg
Sorin Grindeanu despre Schengen: „Se reduc timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, joi, că timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mai repede frontierele UE.
tribunal
Rapid face sărbătorile în liniște. Ce a decis instanța în procesul privind folosirea abuzivă a imnului
Rapid, clubul sportiv și cel de fotbal, a fost acționat în justiție de Andrei Păunescu, fiului fostului poet Adrian Păunescu.
Vama Nădlac (© Raimond Spekking / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)
România și Bulgaria intră în spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Miniștrii de interne din țările UE, reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat Consiliul Uniunii Europene.
Stațiunea Borsec. Foto Statiunea Borsec
Locul din țara noastră, vechi din 1850, care va fi revitalizat cu fonduri europene. Este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din România
Stațiunea Borsec, cunoscută pentru apele sale minerale și peisajele montane spectaculoase, va beneficia de un proiect amplu de revitalizare finanțat prin fonduri europene.
italia pixabay jpg
Țara din Europa, aproape de România, în care toată lumea vrea să trăiască. Are condiții bioclimatice unice în lume, ocupă 0,5% din Pământ, iar 0,83% din omenire trăiește acolo
Este o țară de o frumusețe rară, cu o climă plăcută și o istorie incredibilă. Iar, de-a lungul deceniilor, undeva în jur de un milion de români și-au început o nouă viață aici. Este vorba despre Italia, o țară incredibilă, care impresionează prin biodiversitatea ei!
castigator loto, captura video jpg
Cine este românul care a câştigat 1,62 milioane de lei la Loto 6/49
Miercuri, ieşeanul care a câştigat marele premiul la Loto 6/49 la extragerea din 8 decembrie şi-a ridicat de la Loteria Română premiul în valoare de 1,62 milioane de lei (peste 325.000 de euro).
donator  foto   Shutterstock jpg
Pacienții care au făcut transplant moștenesc amintirile și personalitatea donatorului
Cei care au făcut transplant de organe au dezvăluit că experimentează schimbări ciudate la sentimentele, gusturile și amintirile pe care le au.
1 piftie de curcan jpg jpeg
Ingredientul pe care trebuie să-l pui în piftie ca să iasă limpede. O să-ți iasă un preparat adorat de toată lumea
În perioada sărbătorilor de iarnă, piftia este un preparat de nelipsit de pe mesele românilor, fiind un simbol al tradiției culinare. Gospodinele din toată țara se întrec în a prepara cea mai bună și mai limpede piftie, dar nu toți știu secretul unui aspect perfect.