Registrul colocvial preia permanent cuvinte şi expresii din limbajul copiilor sau din cel folosit de adulţi cînd se adresează copiilor (aşa-numitul „baby talk“). Fenomenul e firesc: stilul colocvial presupune relaxare, lipsă a constrîngerilor, apropiere, afectivitate, spirit ludic – toate potrivindu se foarte bine cu universul infantil. Aşa s ar putea explica extinderea în uzul actual a unei construcţii folosite iniţial în legătură cu activităţi şi jocuri ale copiilor, desemnînd anumite tipuri de deplasare. Cu cîteva decenii în urmă, verbul a se da se folosea în contexte ca a se da pe gheaţă, a se da pe derdeluş, pe tobogan, a se da în leagăn (sau în bărci, sau a se da huţa). În registrul colocvial de azi, utilizările s au extins destul de mult; cea mai spectaculoasă e probabil transpunerea ludică a metaforei clişeizate a navigaţiei în Internet. Echivalentul românesc colocvial al metaforei tehnice a naviga este a se da pe net: „m-a păcălit astă primăvară că o să mă dau pe net cu viteza luminii“ (dollo.ro); „În restul timpului mă dau pe net cu Google Chrome“ (789.ro); Te dai pe net în UE ca acasă, dar cu măsură!“ (debanat.ro); „Studiu: O treime dintre bucureşteni «se dau pe net» de pe mobil“ (blog.inmures.ro) etc. Spaţiul Internetului poate fi şi particularizat de motorul de căutare: „Te dai pe Google şi ai cunoştinţe despre motorul de căutare“ (myjob.ro); „în curînd, expresia «mă dau pe Google» va avea o cu totul altă semnificaţie“ (stiripesurse.ro). Datul pe net ca echivalent pentru a naviga (după engl. navigate) intră într-un veritabil sistem de adaptare spontană a noutăţilor terminologice, plasîndu-se alături de a da jos pentru a downloada sau a descărca („Salut scrieţi-mi şi mie… nişte siteuri de unde pot da jos filme cu traducere“, tpu.ro) şi de a urca pe net pentru a uploada sau a încărca („am urcat pe net două filmuleţe“, vacanta.infoturism.ro). Metaforele nu sînt chiar inocente: dacă navigarea e o activitate serioasă, perfect potrivită imaginarului unor călători şi colonişti, datul pe net are exact acel aer de divertisment infantil care ni se potriveşte.

De fapt, construcţia colocvială este folosită uneori chiar pentru a desemna navigaţia propriu-zisă: „vreau să cumpăr o barcă de 4,60 m cu un motor de 20 cp, trebuie să fie înmatriculată să mă dau pe lacuri (…)?“ (probarca.ro). În acelaşi timp, a se da se extinde şi asupra altor situaţii, cărora le accentuează aerul ludic. Unele activităţi sînt mai apropiate de vechiul a se da pe gheaţă, dar pe indică instrumentul, nu locul deplasării: „găseşte un loc bun unde să te dai pe skate“ (activitateafara.ro) „vreau să învăţ să mă dau pe role“ (buzzblog.ro); „am învăţat f. repede să mă dau pe placă“ (skivirus.com); „învaţă să te dai pe snowboard“ (extremeaddict.ro); „Te dai pe schiuri, pac! Intri în pom, capul spart“ (a1.ro). Construcţia a se da pe... este folosită şi pentru mersul cu bicicleta sau cu motocicleta: „vreau să învăţ să mă dau pe bicicletă“ (ciclism.ro); „ne place să ne dăm pe motoare“ (brasovultau.ro). În paralel, există şi formulări în care instrumentul deplasării este introdus, mai logic, de prepoziţia cu, iar pe indică locul: „se dau şi cu boardu“ (skivirus.com); „s-a dat cu motorul în favelas din Brazilia“; „Este pentru prima oară cînd mă dau pe un şantier de metrou în construcţie“ (stirileprotv.ro). Uneori, date fiind numărul mare de expresii şi locuţiuni cu verbul a da şi polisemia acestuia, construcţiile produc intenţionat şi echivocuri cu conotaţii sexuale; exemple se găsesc la Creangă, în Moş Nichifor coţcariul („Harabagia, zicea el, e mai bună, că ai a face tot marfă vie, care la deal se dă pe jos, la vale, pe jos, iar la popas, în căruță“) sau în dicţionarul de argou al lui G. Volceanov.

Expresiile citate au o oarecare justificare semantică: datul pe gheaţă, pe derdeluş sau în leagăn au în comun un impuls iniţial urmat de o mişcare, oarecum incontrolabilă, care îl prinde şi îl conduce pe cel în cauză. Datul pe net poate fi gîndit în aceiaşi termeni: odată intrat în spaţiul Internetului, utilizatorul e adesea dus mai departe, ca într-o alunecare pe care nu o mai poate controla şi opri. Mai puţin potrivită e extinderea construcţiei pentru mersul cu bicicleta sau cu motocicleta, dar tocmai de aceea expresiile produc surpriză şi au un efect comic. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).