Conţopism de nişă

Publicat în Dilema Veche nr. 208 din 9 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- Domnule profesor, îmi pare rău, dar nu vă pot valida dosarul de autoevaluare. Trebuie să completaţi toate cîmpurile din tabelul Excel, altfel, v-am spus, nu se ia în considerare... - Dar sînt lucruri pe care pur şi simplu nu am cum să le ştiu. "Factorul de impact al revistei", de pildă. Am întrebat-o şi pe directoarea revistei Anthropologie et Sociétés, probabil cea mai importantă revistă francofonă de specialitate din Canada, şi nici ea nu ştia. Apoi, numărul de citări, pe autori, anul şi luna citării etc. Habar n-am. Am găsit cîteva, mai ştiu de la nişte colegi că m-au citat cu una sau alta, dar mi-ar lua mai mult timp să îi întreb decît să scriu un alt articol. Şi, oricum, ar fi o cifră cît se poate de aproximativă. - Nu am ce face - mi-a răspuns persoana însărcinată cu această operaţiune la universitatea unde lucrez. Înseamnă că nu obţineţi nici un punctaj şi asta va scădea punctajul întregii facultăţi. - Bine, dar am publicat două cărţi în această perioadă, am coordonat trei volume şi am editat un volum în străinătate - am încercat eu să mă apăr. - Acestea nu se pun. - ?! - CNCSIS-ul nu ia în considerare şi cărţile de autor. - Cum adică? - Nu ştiu, nu înţeleg, am întrebat şi eu, dar nu mi-au răspuns. Probabil că o să revină, dar deocamdată aşa stau lucrurile. Nu, aceasta nu mai este o "poveste" (vezi numărul anterior al Dilemei vechi) pe care fiecare este liber să o interpreteze cum vrea. Este relatarea seacă a unei discuţii cît se poate de reale şi expresia cît se poate de explicită a unei "nesupuneri civice": am refuzat - şi voi refuza în continuare - să completez o asemenea fişă naţională de autoevaluare, cu riscul de a fi dat afară din învăţămînt pentru lipsă de activitate calculabilă. Mai mult, este un îndemn cît se poate de public la "nesupunere civică": acceptarea orbească a unor asemenea reguli de funcţionare mi se pare o ruşine pentru întreg învăţămîntul românesc şi toţi slujitorii săi. Nu, de asemenea, nu este doar vechea boală românească a formelor fără fond. Nu este vorba atît despre înfiinţarea unor noi instituţii (necesare) în speranţa că acestea îşi vor genera, cu timpul, prin însăşi funcţionarea lor iniţial în gol, conţinuturile avute în vedere. Nu este vorba despre CNCSIS, ARACIS sau alte organisme similare ca atare. Nu, acest lucru chiar este necesar într-o perioadă de schimbări sociale atît de radicale, iar Lovinescu s-ar putea să aibă şi el partea sa de dreptate în această problemă. Schimbînd limbajul, nu este vorba nici despre "simpla" birocraţie, căci aceasta are şi partea sa bună, de raţionalizare şi standardizare a unor activităţi generale şi repetitive. Nu, este pur şi simplu un conţopism de nişă, ca să spun aşa. Şi, mai exact, este un soi de e-conţopism, aliniat adică la mijloacele tehnice actuale. Să mă explic. Intenţia de a introduce (şi impune) nişte criterii de calitate şi competitivitate generale este, în principiu, meritorie. Şi ar trebui să fie cît se poate de binevenită la noi, pentru a scoate din joc profesorii cu CV-uri academice făcute la troc cu edituri fantomă din Republica Moldova sau cu articole publicate în reviste fără cititori, ale nu ştiu cărei universităţi de buzunar. Doar că nu se întîmplă aşa. Alegerea acestor criterii se face prin sfîntul copy-paste de pe site-uri şi documentaţii disponibile şi se asamblează în funcţie de imaginaţia schimbătoare a unor colective în permanentă schimbare. Fiecare organism sau departament însărcinat, la un moment dat, cu o astfel de operaţie îşi asamblează astfel propriul kit, pe care îl vinde apoi (cu forţa) "beneficiarilor" săi universitari. Ele nu se potrivesc realităţilor sociale şi academice ale ţării şi nu se potrivesc între ele. Dar, mai ales, nici nu îşi propun măcar să se adapteze unor condiţii şi resurse existente şi să se modeleze în funcţie de nişte obiective strategice. Pe scurt, nu îşi pun problema să se integreze într-o politică de ansamblu, coerentă şi consecventă, a învăţămîntului, ci vociferează strident propriul adevăr în propria lor nişă. În timp, fiecare astfel de organism îşi vede de treaba lui, cît poate şi pînă cînd va fi înlocuit cu un altul. Rezultatul? Compromiterea a exact ceea ce s-a dorit a fi promovat: calitatea învăţămîntului. Astfel, de pildă, printr-o mistică electronică a "cîmpurilor completate", cele mai multe publicaţii acreditate sînt anuare universitare sau "Acte" diverse pe care nu le citesc decît autorii şi care permit, de regulă, exact acel gen de promovări academice frauduloase pe care aceste instituţii ar fi trebuit să le elimine definitiv de pe piaţa intelectuală a României. Reviste de specialitate care, de bine, de rău, încearcă să-şi promoveze disciplina în condiţiile prezente ale pieţei editoriale rămîn de cele mai multe ori invizibile. Şi indezirabile: de ce ar publica un tînăr în ele, dacă aceasta nu-i slujeşte la CV nici măcar la el în ţară? Cel mai bine a ieşit la acest chestionar de autoevaluare o colegă aflată (din proprie iniţiativă) în "an sabatic", undeva în Occident: nu a predat nici un curs anul trecut, nu a participat cu nimic la problemele facultăţii şi nu a trimis nici un text în ţară, dar a obţinut punctajul maxim. S-ar părea deci că, pentru instituţiile abilitate, cea mai bună soluţie pentru a asigura "calitatea învăţămîntului" în România este să plecăm cu toţii în străinătate...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Fost director de școală și consilier local din Suceava, la închisoare pentru că a întreținut relații sexuale cu o elevă
Nicolae Adrian Achihăiei s-a întâlnit de două ori pe săptămână, la el acasă, cu o elevă de 15 ani, timp de aproape doi ani, pentru a întreține relații sexuale cu adolescenta. Relația interzisă era cunoscută de tot satul, dar bărbatul a rămas profesor până a fost ridicat de polițiști.
image
Româncă stabilită în Germania, după experiența care i-a salvat vacanța din România: „Suntem un popor frumos!”
O româncă a povestit pe o rețea de socializare cum gestul unui cuplu de români din Turnu Severin i-a salvat vacanța. Femeia a reușit în aproximativ două ore să-și recupereze documentele pentru care ar fi trebuit, cel mai probabil, să alerge săptămâni întregi.
image
Scandal politic la Eurovision: reprezentanta Israelului a fost huiduită, iar concurentul olandez a fost dat afară din finală VIDEO
În contextul protestelor pro-Palestina din Malmo și a criticilor la adresa organizatorilor, reprezentanta Israelului, Eden Golan, a fost huiduită de spectatori și vizată direct sau indirect de alți concurenți, printre care Joost Klein din Olanda.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a