Confortul e subţire

Publicat în Dilema Veche nr. 514 din 19-23 decembrie 2013
Reacţii omeneşti jpeg

Ne-am obişnuit cu căldură în casă iarna, cu apă caldă nonstop, cu gaze fără fluctuaţii serioase, fără întreruperi programate de curent electric, cu magazine pline de toate bunătăţile din lume (din lume însemnînd chiar de oriunde de pe glob), cu mijloace de comunicare şi informare în fiecare buzunar, cu automobile pentru toţi şi străzi asfaltate, unde gropile tind să devină tot mai rare. Am şi uitat cum era cînd situaţia nu era tocmai aşa. Ni se pare că actuala stare de lucruri s-a instalat de foarte multă vreme şi că e vorba de cîştiguri definitive. Cînd vedem imagini despre cum trăiam odată, în filme ca Amintiri din Epoca de Aur, de exemplu, ni se pare că n-am fost noi aceia care am trecut prin asta. Chiar – cum am putut trăi aşa ceva? Sînt, parcă, amintiri dintr-o altă viaţă. De fapt, era o altă viaţă.

Dacă cercetezi mai atent relativul confort de astăzi, poţi descoperi că relativitatea lui e nu doar legată de timp, ci şi de spaţiu. Facilităţile amintite, pe care am ajuns să le considerăm indispensabile pentru un confort normal în secolul XXI, sînt aproape la îndemîna oricui... dar numai prin marile oraşe. Dacă te depărtezi doar 60 de km de Bucureşti şi ajungi într-un oraş ca Giurgiu, de pildă, chiar capitală de judeţ fiind, vei afla că, pentru majoritatea locuitorilor de acolo, apa caldă nu vine pe ţeavă automat, la orice oră, cînd dai drumul la robinet. Ca bun public, apa caldă a fost desfiinţată la cîţiva ani de la căderea regimului comunist (ca urmare a datoriilor acumulate la plata întreţinerii la blocuri). Unii şi-au montat boilere, dar foarte mulţi continuă să-şi încălzească apa pe aragazul cu butelie. Gazele sînt o altă problemă. Deşi, recent, oraşul a fost racordat la sistemul de alimentare, oamenii n-au bani să se branşeze. Mai sînt şi oameni care, pentru spălatul rufelor, de exemplu, iarna fură apa caldă din calorifere (încălzirea centralizată totuşi mai funcţionează). O lasă să curgă pînă se limpezeşte şi apoi o folosesc. Ceva mai la vest, în Zimnicea, nici măcar încălzire publică nu mai e. Toate apartamentele au coşuri de fum. Oamenii şi-au construit sobe unde ard coceni şi alte lucruri care pot juca rol de combustibil.

În majoritatea localităţilor rurale din România, nici măcar curentul electric nu e un cîştig stabil. Fluctuează. Deşi la ora actuală putem produce mai mult curent decît nevoile interne, reţelele de distribuţie sînt vechi şi nu fac faţă consumului mult crescut faţă de cel din vremea în care au fost construite. Efectele sînt permanentele variaţii de curent care distrug aparatele electrice, şi penele dese, care, mai ales iarna, lasă sate întregi la lumina lumînării.

Recent, am fost la Sibiu – un oraş al luminilor, s-ar zice, după ce a fost capitală culturală europeană. Ei bine, încercînd să găsesc o pensiune, la cinci minute de centru, am nimerit pe nişte străzi neasfaltate (repede am mai uitat că pe lume există şi aşa ceva). Cu ocazia asta, am aflat că o şeptime din străzile Sibiului sînt neasfaltate, noroioase şi pline de gropi. Tinerii şi bătrînii din zonă sînt nevoiţi să execute mereu tradiţionalul balet ritualic, cu schimbarea încălţărilor la intrarea şi ieşirea din casă.

Într-o rătăcire nocturnă pe nişte şosele prahovene despre care nici nu ştiam că există, am aflat alte minuni. Deşi uneau nişte sate mici, drumurile erau asfaltate perfect. Dincolo de şosele, cică judeţul Prahova este pe locul al doilea în ţară, după Mureş, în privinţa numărului localităţilor alimentate cu gaze naturale. În 2011 erau 51, astăzi ar fi peste 60. Dar tot judeţul are peste 450 de localităţi... În unele, sătenii s-au opus racordării la gaze, plîngîndu-se că-i prea scump. Şi într-adevăr, cu atît mai scump, cu cît lemne din pădure se pot lua şi pe gratis. Peste tot mirosea a fum. Plăcutul miros de fum de la focurile cu lemne, care, însă, prin alte părţi ale Europei e de mult istorie. Din goana maşinii am văzut oamenii de prin faţa caselor sau de prin curţi, bine înfăşuraţi. Dresuri şi basmale de lînă, căciuli din blană de oaie, cojoace. Le ştim prea bine. N-au dispărut. Să nu credeţi că am privit lucrurile ca un turist de pe altă planetă. Ştiu prea bine cum sînt satele româneşti. Dar în drumurile amintite, le-am privit mai atent în perspectiva iernii şi a lipsei de confort. Pe jos era deja o spoială de zăpadă, care mi-a amintit senzaţia de rece şi umezeală care-mi pătrundea în pantofi, în iernile copilăriei, cînd aşteptam autobuzul cu care mă întorceam de la şcoală.

Confortul de azi din România e într-un strat subţirel. Dacă-l zgîrii puţin, dai de gheaţă. Şi mă tem că dacă nu sîntem atenţi, înfrigurarea şi alte senzaţii neplăcute îşi pot reintra în drepturi. Distanţa pînă la ele e de doar vreo cîteva accese de imbecilism politic organizat, precum cele de săptămîna trecută... 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Dezvăluirile șocante ale unui român despre „Mafia Luminii Sfinte” de la Sfântul Mormânt. „Pur și simplu îți dau foc” VIDEO
Cunoscutul vlogger Cosmin Avram face dezvăluiri incredibile despre ceea ce se întâmplă în Ierusalim, înainte, în timpul sărbătoririi Îniverii Domnului și imediat după, când credincioșii din lumea întreagă iau cu asalt Țara Sfântă
image
Culisele amorului dintre Elena și Nicolae Ceaușescu. Porecla dată de gura satului tinerei Lenuța a lui Briceag
Elena și Nicolae Ceaușescu au fost caracterizați, de contemporani, drept un cuplu inseparabil. Cei doi s-au cunoscut în perioada interbelică, între două perioade de detenție ale lui Nicolae Ceaușescu, în condiții puțin cunoscute, dar disecate de specialiști.
image
Povestea construirii primului autoturism românesc, Dacia. Nicolae Ceaușescu: „Perfectă pentru idioţi!“ VIDEO
La 11 mai 1968, a început construcția primului autoturism românesc, Dacia. Autoturismul avea inițial radio și scaune încălzite, dar Nicolae Ceaușescu s-a opus acestor opțiuni, spunând că sunt un „lux inutil“.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a