Cer posomorît

Publicat în Dilema Veche nr. 478 din 11-17 aprilie 2013
Loază jpeg

Buletinele meteorologice de acum mai bine de un secol seamănă surprinzător de mult cu cele de azi. Numite Buletine atmosferice, emise de pe la 1884 de Institutul (iniţial Observatorul) Meteorologic din Bucureşti, acestea erau publicate în Monitorul oficial (MO) şi în mai multe dintre ziarele vremii (Epoca, Românul, Adevărul etc.). În România liberă apăreau, prin 1885, chiar pe prima pagină, sub frontispiciul ziarului. Buletinele nu conţineau previziuni, ci rapoarte asupra situaţiei din ziua emiterii, din ziua sau săptămîna precedentă. Limbajul lor, specific epocii, are, astăzi, farmecul familiar şi uşor desuet al unui stil ştiinţific împănat cu elemente populare: arşiţa, iuţeala vîntului, vîntul tăricel etc. Prezenţa cuvintelor populare şi familiare are două explicaţii: pe unele dintre ele, limbajul ştiinţific le preluase, atribuindu-le sensuri precise şi transformîndu-le în termeni de specialitate; altele sînt folosite, probabil, din dorinţa de accesibilitate, buletinul fiind un tip de text adresat unui public mai larg. Dacă la început erau alcătuite mai ales din tabele, cu minime comentarii, buletinele au devenit treptat texte narative şi descriptive. Buletinele atmosferice de la 1900 sînt mai vii decît rapoartele seci care vor fi publicate, timp de decenii, în presa scrisă în limbă de lemn, dar nu pot fi comparate cu stilul excesiv de pitoresc al previziunilor televizate de azi, care încearcă să se individualizeze în condiţii de aprigă concurenţă.

În buletinele dintre 1884 şi 1888, vîntul (care sufla sau bătea) era slab, moderat, liniştit, potrivit, tăricel, tare, violent. Apăreau uneori numele vînturilor – obicei abandonat, mi se pare, în buletinele contemporane: „Austrul suflă slab şi rece“; „Crivăţul bate tare“ (MO, 1 ianuarie 1908). Se ofereau şi alte informaţii azi absente, cel puţin în textele standard: „rouă subţire pînă la ora 8 a.m.“; „dimineaţa rouă groasă“ (MO, 5 octombrie 1888). O surpriză e prezenţa, între indicaţiile meteorologice, a unei formule care părea o expresie a subiectivităţii populare sau auctoriale – căldură mare: „Astăzi căldură mare, linişte şi cerul puţin noros“ (MO, 23 iunie 1895). S-a dovedit foarte rezistentă în timp formula pe alocuri, dar a dispărut din buletinele meteorologice adjectivul simţitor (cu sensul „intens“, „care se face simţit cu putere“): „frigul este simţitor“ (MO, 1 ianuarie 1908).

Între cuvintele caracteristice ale buleti-nelor de altădată trebuie pomenit şi adjectivul posomorît, folosit pentru caracterizarea generală a cerului sau a vremii: „timpul este pretutindeni tot posomorît, umed şi liniştit“ (MO, 5 ianuarie 1908); „Timpul se menţine pretutindeni posomorît“ (MO, 6 ianuarie 1908). Astăzi, adjectivul e destul de rar folosit în prognozele meteo („Ne aşteaptă un weekend posomorît din punct de vedere meteorologic!“, stirileprotv.ro), unde a fost înlocuit, în bună măsură, de mohorît: „Se întorc zilele mohorîte şi reci!“ (realitatea.net); „Vreme mohorîtă în Bucureşti“ (b.365.ro) etc. În mod previzibil, buletinele meteorologice din Republica Moldova manifestă mai mult conservatorism, recurgînd mai des la posomorît – „cer posomorît, ploaie“ („Prognoza meteo în Ungheni, Nisporeni şi Călăraşi“, expresul.com), ca şi la adverbul simţitor („Mîine vremea se răceşte simţitor în toată ţara“, publika.md).

Verbul a posomorî, cu etimologie incertă, mai probabil slavă sau maghiară, a fost atestat destul de tîrziu (prin participiul adjectivizat şi adverbializat posomorît, la Ion Neculce). Devenise tot mai frecvent pe la sfîrşitul secolului al XIX-lea, cu valori atît meteorologice, cît şi psihologice şi de comportament (în Glosarul lui Laurian şi Massim, cuvîntul era definit prin serie de sinonime moros, taciturn, corugat, trist, malincolic etc., dar şi prin explicaţia „încreţit la frunte şi la supercilie“). Alecsandri l-a folosit (în combinaţie cu orizon(t)ul, în forma orizon, mai apropiată de francezul horizon) ca laitmotiv în „cînticelul comic“ Gură-cască, om politic, reprezentat pe scena Teatrului Naţional în stagiunea 1864-1865. Personajul descrie situaţia politică prin variaţii ale metaforei meteorologice şi prin comparaţii pitoreşti: „Ştiţi una? rău! orizonul politic s-a posomorît!“; „Orizonul politic e şi mai posomorît“; „Orizonul politic e posomorît cît un paşă mahmur“; „Orizonul politic e posomorît ca un paraponisit fără slujbă“... S-ar părea că şi discursul politic de acum mai bine de un secol seamănă (în punctele esenţiale) cu cel de azi.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.