Ce-i lipseşte şcolii româneşti?

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

În linii mari, cam totul:

● Toalete igienice, săli de clasă salubre, clădiri solide

● Mediu școlar prietenos pentru elevi și profesor

● Viziune, deschidere către viitor

● Apetență pentru învățătură a copiilor și tinerilor

● Argumente convingătoare, în societatea noastră, că studiul e o investiție profitabilă pentru viața de adult

● Părinți capabili să-și armonizeze opțiunile în beneficiul copiilor lor

● Expertiză avizată a sistemului

● Opinie publică aptă să și asculte, nu numai să afirme

● Coerență

● Stabilitate

● Predictibilitate

● Finanțare adecvată

● Management eficient

● Politici publice inteligente

● Comunitate structurată a cadrelor didactice din aceeași instituție

● Comunitate structurată a cadrelor didactice de aceeași specializare

● Parcurs de carieră motivant pentru cadrele didactice

● Resurse didactice eficiente, variate și atractive

● Finalități limpede definite și consecvent urmate

● Grijă pentru individ și individual

● Echitate

● Sinceritate

● Corectitudine

● Flexibilitate, maleabilitate

● Respect și respect de sine

● Reflexivitate instituțională

● Încredere etc.

Mă opresc aici. Aș putea continua, dar nu vreau să plictisesc. În afara unor contraexemple meritorii, cred că fiecare dintre noi poate regăsi o sumedenie de experiențe ilustrative pentru lista carențelor de mai sus. Pe scurt, școlii românești îi lipsește o altfel de Românie, în care să-și poată împlini cu demnitate și succes misiunea. Avem și școli admirabile, însă, atunci cînd le privești cu atenție istoria, observi că, în majoritatea cazurilor, ele au înflorit mergînd, cum zice neamțul, gegen den Strich – făcîndu și drum cu greu, mai degrabă împotriva „sistemului“ decît cu sprijinul lui. Avem, așadar, multe de făcut – multe și întrețesute, astfel încît cîrpăcelile pe o zonă sau alta nu prea au cum să dea roade. Ce ar fi, între toate astea, mai important? Toaletele și autorizațiile ISU? Managementul școlar? Finanțarea? Implicarea comunității? Cultura organizațională a școlii?

Rămîn convins că importanța crucială a actului educațional revine activității profesorului. A fiecărui profesor. Cred că nu e cazul să ne îmbătăm cu apă rece în această privință. Avem, în România, un corp profesoral cel mai adesea demotivat și cu o calificare extrem de heterogenă. Cînd dai peste o școală în care majoritatea profesorilor sînt deopotrivă competenți și dedicați meseriei lor, ai sentimentul unui miracol (din fericire, și miracolele există!). Inegalitățile în ce privește calificarea pot fi, în bună măsură, rezolvate prin diferite forme de ratrapaj – asta dacă cineva s-ar apuca să ia în serios chestiunea „formării continue“ a cadrelor didactice. Dar motivația?

Aici cred că atingem rana supurîndă a învățămîntului românesc: faptul că el a reușit să conserve / (re)construiască un sistem al cărui fundament este umilirea și înspăimîntarea consecventă a cadrului didactic. Profesorul de la clasă e la cheremul directorului de școală, al inspectorului de specialitate care, nu o dată, este un birocrat care a rupt legătura – dacă a avut-o vreodată – cu ce se întîmplă la ore și, mai ales, al reglementărilor privind obligațiile profesionale ale cadrului didactic și modul de promovare în carieră. Asta înseamnă, de pildă, că profesorului i se cere, atît oficial, cît și informal, să producă „olimpici“, să desfășoare „activități în beneficiul comunității“ și multe altele asemenea. Nu i se cere, în schimb, potrivit acestor reglementări, să facă tot posibilul ca să ridice nivelul de pregătire al elevilor din clasele la care s-a întîmplat să fie repartizat – o altă poveste dramatică! Cît despre sistemul de promovare, pot depune mărturie despre profesori onești și, cred, merituoși, prinși la mijloc în aceeași veșnică încurcătură. Am asistat, în inspecții de grad, la ore meticulos aranjate și repetate sîrguincios cu săptămîni înainte: cu elevi care știu totul și participă entuziast la desfășurarea lecției. Că uneori se mai întîmplă să răspundă la cîte o întrebare care încă nu a fost pusă, ce să-i faci? S-a întîmplat nu o dată ca profesorii cu pricina, covîrșiți de emoție, la obiecțiile mele timid și respectuos formulate, că aș fi preferat să văd niște lecții autentice, să izbucnească în plîns: de unde să știe ce vor „domnii din comisie“?

Ce-i lipsește școlii românești? Profesori liberi și responsabili, mîndri de meseria pe care o practică. 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum să-ți activezi genele anti-îmbătrânire și să trăiești mai mult timp
Deşi de cele mai multe ori ne referim la genele moştenite ca la un dat şi este adevărat, pentru că nu le putem schimba, cercetătorii anunţă că putem avea, de fapt, mai mult control asupra modului în care funcționează ele.
image
Cum putem fi fericiți la fel ca nordicii. „Fericirea nu este dată de bani, dar are legătură cu portofelul”
Fericirea și bunăstarea generală a oamenilor nu sunt aduse de bani, susține o analiză a Raportului Mondial al Fericirii, în care nordicii ies constant în top. Ingredintele fericirii nu au legătură nici cu vremea, nici cu moștenirea genetică, și nici cu rata sinuciderilor, mare în țările nordice.
image
Atenție, părinți! Subvenția de la stat se reduce sau dispare dacă cei mici lipsesc de la școală
Venitul minim de incluziune este sprijinul financiar acordat de stat pentru a asigura nivelul de trai minimal pentru familiile și persoanele singure aflate în situația de dificultate, iar de la începutul anului acesta înlocuiește ajutorul social şi alocaţia pentru susţinerea familiei.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.