Căruţabil

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
„Cu bule“ jpeg

Carosabilul pare a fi un element esenţial al ştirilor noastre zilnice despre gropi, blocaje, parcări neregulamentare şi mai ales despre accidente. Circulaţia pe drumurile publice e un subiect favorit al presei actuale, care informează permanent despre „astuparea gropilor apărute în carosabil, pe arterele din Capitală“ (agerpres.ro); „Carosabil surpat în centrul Capitalei“ (mediafax.ro); „aruncarea zăpezii pe carosabil“ (viata-libera.ro), despre faptul că „şoferii au plantat pomi în gropile din carosabil“ (vestic.ro), că „un autocamion (...) a ieşit de pe carosabil şi a intrat într-un şant“ (ziare.com) etc. În stilul jurnalistic este folosit mai ales substantivul neutru provenit din adjectivului carosabil; în schimb, stilul oficial (juridic şi administrativ) recurge aproape exclusiv la adjectiv, mai ales în sintagma parte carosabilă: „Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte“ (legislatia-rutiera.ro); „partea carosabilă a drumului public“ (codulrutier.ro).

Termenul carosabil este un împrumut modern din franceză, unde însă carrossable este doar adjectiv. Dacă vom căuta în Internet o posibilă formă franceză substantivizată – „le carrossable“ –, vom constata că cele cîteva rezultate obţinute sînt aproape exclusiv traduceri din română, făcute cel mai probabil de vorbitori care transferă în franceză, fără să-şi dea seama, inovaţia locală.

E interesant că împrumutul adaptat carosabil a fost concurat, într-o primă fază, de un calc parţial, care încerca să-i motiveze structura, refăcînd-o cu elemente deja existente în limbă: căruţabil. Cuvîntul nu este înregistrat de dicţionarele noastre, dar a avut perioada sa de relativ succes. Apărea, spre sfîrşitul secolului al XIX-lea, în acte publice – de pildă, într-un raport al primarului din Rîmnicu Sărat, publicat în Monitorul oficial din 3 mai 1888: „s-a format gheaţă pe distanţe considerabile, acoperind atît partea căruţabilă, cît şi trotuarele“. Termenul era folosit de mai multe ori în text, fiind scris, în ortografia oscilantă şi parţial etimologizantă a vremii, carutabil. Îl regăsim, peste aproape o jumătate de secol, în scrierile lui Cincinat Sfinţescu, profesor la Şcoala Superioară de Arhitectură şi întemeietor al urbanismului românesc. Adjectivul căruţabil apare de 12 ori în studiul său Căile de comunicaţie şi transporturile în Municipiul Bucureşti (1931): „şosea cu partea căruţabilă de 10 m. lăţime“; „dacă am reduce lăţimile părţilor căruţabile la strictul necesar“ etc. Cuvîntul apare şi mai tîrziu, în Monitorul Primăriei Bucureşti, ca adjectiv – „refacerea pavajului căruţabil din bolovani de rîu“ (25 aprilie 1937); „este interzis ambulanţilor de a staţiona şi vinde pe trotuar sau pe partea căruţabilă în următoarele pieţe şi străzi“ (19 iunie 1938) – şi chiar ca substantiv: „se adjudecă definitiv (...) executarea lucrărilor de pavare la căruţabil pe str. Carol Davila“ (19 iunie 1938). Evident, între timp se instala tot mai mult în limbă împrumutul carosabil (atestat, de exemplu, în Universul literar din 2 iunie 1913).

Căruţabil e un exemplu de încercare lipsită de succes de a introduce în limbă, prin calc, un cuvînt cu motivare internă. Pentru a imita modul de formare al derivatului fr. carrossable (de la carrosse), a fost folosit ca bază cuvîntul căruţă. Deşi seamănă fonetic cu căruţă, fr. carrosse desemnează o trăsură elegantă, deci un vehicul mult mai potrivit cu circulaţia în oraşe. De altfel, în spaţiul francez terminologia transportului rutier avea deja o anume tradiţie care permitea mai uşor transferul de la vechile vehicule la cele noi. Sînt argumentele cu care critica termenul Al. Graur, într-o notiţă lingvistică din 1939 (reluată în volumul Puţină gramatică, II, 1988): „în orice caz, pe bulevardele bucureştene nu prea circulă căruţele, încît, chiar dacă expresia franceză ar fi însemnat «pentru căruţe», tot ar fi trebuit schimbată în româneşte, căci carrossable a fost creat înainte de inventarea automobilelor“ (p. 35). Vehiculul pe care îl evoca termenul căruţabil nu putea deveni, desigur, o emblemă a traficului modern.

Astăzi, cuvîntul a dispărut cu desăvîrşire, fiind complet înlocuit (poate şi sub influenţa criticilor lingviştilor) de carosabil. Căruţabil poate stîrni acum doar curiozitatea şi amuzamentul; probabil că de la bun început apropierea de căruţă nu i-a dat prea multe şanse de a se impune.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.