Biserică, sărbători, supermarket-uri... dar şi muzee

Publicat în Dilema Veche nr. 105 din 26 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nou înfiinţatul Centru de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC) a ridicat, pentru presă, un colţ de perdea de pe "barometrul de consum cultural" realizat la sfîrşitul anului trecut. Nu putem decît să ne bucurăm şi să sperăm că acest experiment va deveni o practică firească. Pentru cine întreabă, sînt cîteva informaţii picante: trei sferturi din populaţia ţării nu merge niciodată la teatru şi cinematograf, unu din zece cetăţeni ai patriei nu au nici o carte în casă şi cam tot atîţia nu ştiu să indice nici un scriitor român (la scritori străini situaţia este, evident, mult mai dramatică: 37% nu au putut numi nici un autor străin), 40% dintre concetăţenii noştri nu cunosc nici un nume de pictor român, şi aşa mai departe. Pentru cine cumpără, baza de date a CSCDC poate oferi o radiografie mult mai fină asupra dotărilor, publice şi private, a consumului şi preferinţelor culturale din societatea noastră. Aşteptăm cu interes ca aceste date să devină "bun public". Pînă atunci, să încercăm să tragem cu coada ochiului pe după perdea. În primul rînd, privite în ansamblul lor, aceste date - deşi extrem de parcimonioase - sugerează un peisaj mai nuanţat şi nu neapărat atît de catastrofal pe cît ne-am aştepta - şi ne cam place să ne aşteptăm... De pildă: 88% din populaţia ţării nu merge niciodată la operă. De acord, dar una din zece persoane merge la operă la o lună, două. Vi se pare puţin? Mie nu. Şi nu este vorba despre familii în vîrstă şi nostalgice, de intelectuali scăpătaţi, ci mai ales de tinere orăşence între 20 şi 30 de ani. Un "public de nişă", ca să spunem aşa. Opera n-a fost însă niciodată la noi un sport naţional! De asemenea: este adevărat că 12% dintre respondenţi nu au nici o carte în casă, dar 51% dintre gospodării au pe un raft, undeva, nişte dicţionare de limbi străine, iar 34% dintre ele, şi nişte enciclopedii. Faptul că trei sferturi dintre gospodării sînt branşate la cablu nu este o surpriză, dar că una din cinci posedă aparatură DVD este deja ceva mai mult. Iar faptul că aproape o casă din două (45%) are aparat de fotografiat, pe mine personal chiar m-a intrigat. Mai interesantă este distribuţia acestor dotări, atît publice, cît şi private. Diferenţele dintre sat şi oraş sînt, în domeniul public, cam de 1 la 4, doar radio-televiziunea păstrînd o relativă uniformitate de acces. Diferenţele zonale sînt şi ele surprinzător de mari, dar nu putem decît să le ghicim din datele prezentate. În mare, infrastructura culturală este mai mare în centru şi în vest şi mai mică în nord şi în est, în sud fiind acaparată aproape integral de Bucureşti, în detrimentul judeţelor din împrejurime. Dacă ne uităm acum la tabloul general al consumului cultural (şi de timp liber), aşa cum şi cît ne este el dezvăluit pe site-ului CSCDC, pare că se configurează un top interesant: biserică, bîlci şi mall. Mai exact: din nouă domenii de cultură şi timp liber, biserica este pe departe cea mai frecventată, jumătate din oameni mergînd la biserică o dată la o lună, două, o treime mergînd de cîteva ori pe lună şi doar 7% declarînd . că nu merg niciodată. Urmează, la mare distanţă, hipermarket-urile, frecventate, mai des sau mai rar, de 55% din populaţie, şi sărbătorile şi evenimentele locale, cu o participare a 52% din populaţie. Acest loc 3 în topul preferinţelor generale - cel mai ridicat scor din toate sectoarele culturale, ţin să precizeze autorii sondajului - este surprinzător. Ai putea crede că este vorba de populaţia rurală, amatoare de tîrguri şi petreceri duminicale. Dar nu, amatorul tipic de "sărbători şi evenimente locale" este urban, tînăr între 21 şi 30 de ani, are studii medii şi profesii manuale. S-ar zice că este vorbă de dimensiunea sărbătorească tipică a culturii de masă urbane. Şi nu este vorba aici de spectacolele de muzică şi divertisment, care sînt un capitol aparte şi care se află, ca frecventare, destul de mult în urma sărbătorilor şi evenimentelor locale. Surpriza cea mare pentru mine a fost însă faptul că muzeele şi expoziţiile sînt semnificativ mai frecventate decît cinematografele şi teatrele. Astfel, doar 61% declară că nu merg niciodată la muzee şi expoziţii, faţă de 74% care nu merg niciodată la cinematograf şi 76% care nu merg niciodată la teatru. De ce? Mi-aş dori şi eu să ştiu. Doar concurenţa televiziunii, evident mai mare în cazul cinematografelor, nu cred că este suficientă pentru a oferi o explicaţie. Tot în acest domeniu apare şi un caz care poate - şi ar trebui - să ne dea de gîndit. Cine credeţi că se află în topul muzeelor din Bucureşti? Ei bine, Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa"! Înaintea chiar a Muzeului Satului, pe care majoritatea respondenţilor la un mai vechi chestionar îl indicau ca fiind primul loc pe care l-ar arăta unui prieten străin venit la Bucureşti. A Muzeului Satului, care rămîne, într-o ciudată complementaritate cu Casa Poporului, cel mai emblematic loc al identităţii bucureştene. Şi înaintea Muzeului Naţional de Artă al României, cel mai important aşezămînt de acest fel din ţară. Explicaţia nu este că "acolo merg toţi elevii cu tovarăşa dirigintă", cum mi-au sugerat din vîrful buzelor nişte colegi, ci cu totul alta: "Antipa" a făcut obiectul unei campanii de imagine inteligentă şi a înţeles să-şi atragă noi categorii de public printr-o diversificare, la fel de inteligentă, a manifestărilor sale. A devenit în scurt timp un muzeu viu şi nu doar unul de animale împăiate. Şi a ajuns pe primul loc în opţiunile publicului, deşi acesta preferă, în general, muzeele de istorie, etnografie sau artă şi deşi "Antipa" nu beneficiază de popularele tîrguri care atrag, la Muzeul Satului sau la Muzeul Ţăranului Român, zeci de mii de vizitatori anual. Morala rimează, în mare, cu una dintre concluziile studiului invocat: "În principiu, Ťconsumăm ceea ce ni se oferă» şi nu Ťni se oferă ceea ce am prefera să consumăm»". Consumul cultural mai ţine şi de ofertă, nu numai de calităţile şi capacităţile apriorice ale publicului. Iar în acest sens, "Antipa" a făcut pur şi simplu un marketing cultural inteligent, fără ca aceasta să însemne că "s-a vîndut pe piaţă" sau că a făcut rabat cu ceva de la menirea sa culturală şi academică.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

focul de artificii a atras mii de oradeni in centrul orasului foto mihai jurca n jpg
Animalul care a murit de spaimă din cauza focului de artificii, la o grădină zoologică! Făcea parte dintr-o specie pe cale de dispariție
Un pui de panda roșu a murit din cauza stresului provocat de artificii. Animalul, de la Grădina Zoologică din Edinburgh, avea numai trei luni când a încetat din viață. Și mama puiului murise cu doar trei zile înainte. O organizație de caritate cere restricții cu privire la focurile de artificii.
cumpărături online foto pixabay
Compania americană Amazon şi-a propus eliminarea concurenţilor chinezi Temu şi Shein: nou site, cu prețuri „nebunesc de mici”
Multinaţionala Amazon a lansat un nou site de comerț electronic cu o mare diversitate de produse la preţuri foarte mici, în încercarea de a limita piaţa concurenţilor chinezi Temu şi Shein.
Federaţia Română de Tenis jpg
România, învinsă de Japonia cu 2-1, la turneul final al Cupei Billie Jean King la tenis
România a fost învinsă de Japonia cu scorul de 2-1, joi seara, în prima rundă a turneului final al competiţiei feminine de tenis pe echipe Cupa Billie Jean King, joi, la Malaga (Spania).
Ana Bogdan (EPA) jpg
FOTO Hassan Farah / X
Explozii la Damasc. Cel puțin 15 persoane au fost ucise în noi bombardamente israeliene asupra capitalei Siriei
Cel puţin 15 persoane au fost ucise şi 16 rănite de lovituri aeriene israeliene care au vizat joi două zone din capitala siriană Damasc şi din apropierea acesteia, a relatat agenţia siriană de stat SANA.
1 chec cu portocale jpg jpeg
Cea mai delicioasă rețetă de chec cu portocale. Se prepară rapid și este ideală pentru masa de sărbători, dar și pentru zilele în care avem poftă de ceva dulce
Cel mai delicios chec cu portocale, ideal atât pentru masa de sărbători, cât și pentru zilele în care avem poftă de ceva dulce. O rețetă inedită, creată de Cosânzenele gătesc, una dintre cele mai cunoscute pagini de rețete de pe TikTok.
ape-uzate
România trimisă în judecată de CE pentru că nu a colectat şi epurat corespunzător apele uzate urbane
CE a decis joi să trimită Bulgaria şi România în faţa CJUE pentru neîndeplinirea integrală a obligaţiilor de colectare şi epurare prevăzute în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale.
horoscop jpeg
Horoscop vineri, 15 noiembrie 2024. Surpriză de proporții pentru 2 zodii. Ce schimbări apar în viața unui nativ chinuit în ultima perioadă
Weekendul e un motiv de bucurie, iar horoscopul pentru ziua de vineri, 15 noiembrie 2024, confirmă acest lucru.
Casă tătărească din Dobrogea. Fotografie de Anatole Magrin (© Imago Romaniae)
Cum arătau satele și locuințele în Dobrogea la finalul secolului al XIX-lea. Influențele otomane erau la tot pasul: „Au un aer umed și infect”
Dobrogea a devenit parte din România după Războiul de Independență, dar cu toate astea, zona și-a păstrat specificul otoman chiar și la sfârșitul secolului al XIX-lea.