Atacul clonelor

Publicat în Dilema Veche nr. 619 din 24 decembrie 2015
Obrăjorii rumeni ai moralei jpeg

E xistă un set întreg de glume și de ziceri despre rămînerea noastră în urmă, care, dacă sînt bine plasate, mai îndulcesc un pic eterna melancolie a întîrzierii. De la bancurile cu sfîrșitul lumii care ne sare rîndul, pentru că sîntem cu un secol în urmă, pînă la toate poantele în care zicem în fel și chip că ne pomenim mereu la spartul tîrgului, circulă prin noi o undă de tristețe, mai mult sau mai puțin resimțită, un soi de resemnare că, orice-am face, ne trezim sosind întotdeauna prea tîrziu acolo unde ne-am fi dorit să ajungem. Lucru care ne face și mai iritați, mai colerici, mai plini de resentiment, ori de cîte ori vreun fapt istoric pare să confirme lucrurile de care ne temeam. 

Ca-n povestea cu Europa, unde totul începe să scîrțîie și să se dărîme, taman cînd am ajuns și noi în situația de a ne instala mai comod. Și ca-ntr-un alt banc-parabolă celebru, de dinainte de 1989, în care unora dintr-un tren li se spune că merg spre cea mai bună dintre lumi, spre comunism. La fiecare oprire din lunga călătorie, pasagerii trebuie să se sacrifice și să alimenteze locomotiva cu tot ce putea fi luat din vagoane și pus pe foc. Cînd nu mai e nimic de consumat sau de sacrificat, se pomenesc lihniți, într-un viscol și într-un întuneric cumplite, unde sînt anunțați vesel c-au ajuns la destinație, în cea mai bună dintre lumi. În comunism.

Frustrările din dosul acestor glume amare sînt pe măsura potrivelilor din lumea reală. Și izbucnirile dorințelor de răzbunare aruncă schije în toate direcțiile. Nimic nu rămîne nelovit. Cu atît mai puțin noi înșine. O ură și o sastiseală, cu dimensiuni imposibil de exprimat, cuprind tot locul. Nimeni nu e împăcat cu nimic. Abatem cele mai cumplite blesteme asupra a tot ce mișcă. Și-ntoarcem abuzul îngrozitor la care am fost supuși, în drumul spre cea mai bună dintre lumi, direcționîndu-l spre alții sau automutilîndu-ne. 

C înd ne certăm pe seama lumii din care am ieșit – deși unii o țin una și bună că ieșirea asta nu e chiar atît de reală pe cît am crede-o –, ne concentrăm artileria argumentelor mai ales pe lucrurile văzute. Și disputele se pierd în detalii asupra cărora niciodată nu cădem de acord. Anticomuniștii zic una, iar nostalgicii de toate felurile fac orice ca să demonstreze că nu era chiar așa. Lipsa de mîncare, de apă caldă, de încălzire, pauzele de curent electric, cultul delirant al personalității, îndoctrinarea, muncile agricole, frica permanentă, toate astea pot fi transformate în palide închipuiri, cît ai clipi. Se poate argumenta că s-au întîmplat, dar și că unii dintre noi am fost rău intenționați și am vrut să vedem lucrurile așa. Însă rareori vorbim despre ceea ce nu se vedea. Despre casele de copii, de bătrîni, de bolnavi cu afecțiuni psihice, de persoane cu dizabilități, despre locuri de coșmar în care ființa nu însemna absolut nimic. Totul era ascuns. Au dispărut complet locurile astea? Existența lor spune ceva sau nu? 

Experimentul Pitești a existat? Dar toate variantele lui, unele cît se poate de delicate, infuzate în felul nostru de a fi? Campania națională de recrutare de informatori ai Securității a existat? Efectele ei mai palpită și acum sau sînt de trecut cu vederea? Sau poate ar fi mai bine să ne amintim doar mîndria cultivată prin epopeea cinematografică națională și prin programul ideologic, micii și berile de la iarbă verde, de 1 Mai, chermezele de 23 August, reuniunile de la școală, și tot ce era frumos, pentru că eram împreună și pentru că eram tineri? Are sens să mai vorbim despre faptul că ni se impunea să fim toți la fel sau intrăm în impas cu argumentele, pentru că, de fapt, unora ne place lucrul ăsta?

Simularea traiului în colectiv a pulverizat orice încredere și orice solidaritate. Ca niște treziți din coșmar, ne mai amintim de lucrurile astea la catastrofe și la momente în care credem că, dacă dăm ceva de la noi, spălăm niște păcate de pe un răboj pe care nu-l privim nici măcar cu coada ochiului. Și nu putem discuta despre nimic, deși vorbim enorm. Clonele pe care le conținem ies atunci la atac și fac exact ce le-a învățat Partidul, prin cele mai gospodărești metode de programare, care bat și acum toată floarea neuroștiințelor de la ora asta. Intră în modul de funcționare „delir“, cu extensii mitomane doldora de „informație verificată“. Și cu variații de discurs, ca să nu fie plictiseală, oscilînd de la jignirea perfect mitocănească la simularea finețurilor academice, de care s-ar putea rîde, dacă rîsul n-ar îngheța în cel mai schimonosit rînjet.

D e orice parte a unei idei ne-am afla, ăilalți sînt „dușmanul“. Mereu, cineva vrea să ne fure bicicleta. Să ne „facă“. Ne plîngem între noi că nu mai înțelegem nimic, pentru ca în secunda următoare, în public, să suferim de povara durerii că înțelegem absolut totul. Deunăzi, la București, în stația de metrou de la Universitate, într-un colț, o femeie cerșea. La cîțiva metri, un grup de tineri de la Salvați Copiii erau într-o campanie ca la carte, de strîngere de fonduri. Cei mai mulți dintre trecători îi dădeau bani femeii care cerșea. Poate că aveau senzația că banii lor ajung unde trebuie. Cine știe?!

Cătălin Ștefănescu este realizatorul e­mi­siu­nii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

semafor jpeg
Provocarea care dă bătăi de cap multor șoferi. Care este ordinea de trecere a mașinilor, având în vedere că semafoarele nu funcționează?
Atunci când ne urcăm la volan, este extrem de important să cunoaștem cât mai bine regulile de circulație. Acestea sunt menite să ne țină în siguranță, iar chiar și situațiile ieșite din comun sunt prevăzute în legislație.
dragusin jpg
Radu Drăgușin, la munca de jos. Stoperul naționalei a cărat lăzi cu mâncare
Radu Drăgușin, 22 de ani, a împărțit alimente în prejma sărbătorilor.
Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu ar fi plagiat proiectul „Hrană, apă, energie” de la oligarhul pro-rus Ilan Șor care l-a publicat în 2022
Proiectul „Hrană, apă, energie”, denumirea programului electoral cu care a mers Călin Georgescu în campania electorală pentru Cotroceni, este identic cu ce lansat cu câţiva ani în urmă de către fostul deputat de la Chişinău, Ilan Şor, un oligarh pro-rus condamnat la închisoare.
Polițiștii de frontieră l au prins pe falsul medic în tren, la Vama Curtici jpeg
Sorin Grindeanu despre Schengen: „Se reduc timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, joi, că timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mai repede frontierele UE.
tribunal
Rapid face sărbătorile în liniște. Ce a decis instanța în procesul privind folosirea abuzivă a imnului
Rapid, clubul sportiv și cel de fotbal, a fost acționat în justiție de Andrei Păunescu, fiului fostului poet Adrian Păunescu.
Vama Nădlac (© Raimond Spekking / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)
România și Bulgaria intră în spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Miniștrii de interne din țările UE, reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat Consiliul Uniunii Europene.
Stațiunea Borsec. Foto Statiunea Borsec
Locul din țara noastră, vechi din 1850, care va fi revitalizat cu fonduri europene. Este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din România
Stațiunea Borsec, cunoscută pentru apele sale minerale și peisajele montane spectaculoase, va beneficia de un proiect amplu de revitalizare finanțat prin fonduri europene.
italia pixabay jpg
Țara din Europa, aproape de România, în care toată lumea vrea să trăiască. Are condiții bioclimatice unice în lume, ocupă 0,5% din Pământ, iar 0,83% din omenire trăiește acolo
Este o țară de o frumusețe rară, cu o climă plăcută și o istorie incredibilă. Iar, de-a lungul deceniilor, undeva în jur de un milion de români și-au început o nouă viață aici. Este vorba despre Italia, o țară incredibilă, care impresionează prin biodiversitatea ei!
castigator loto, captura video jpg
Cine este românul care a câştigat 1,62 milioane de lei la Loto 6/49
Miercuri, ieşeanul care a câştigat marele premiul la Loto 6/49 la extragerea din 8 decembrie şi-a ridicat de la Loteria Română premiul în valoare de 1,62 milioane de lei (peste 325.000 de euro).