Analfabetism funcțional

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Analfabetism funcțional jpeg

Explicam, într-un articol anterior, că învățămîntul românesc a cunoscut, cu ani în urmă, o schimbare importantă de paradigmă, mutînd accentul, cel puțin la nivel de intenție, de pe informație înspre operarea autonomă cu aceasta, dinspre asimilare de cunoștințe înspre competențe. Nu de puține ori am auzit, de la oameni școliți, că nu văd importanța acestei nuanțe, că „pe vremea noastră se făcea carte“ sau, mai rău, că asta doar complică lucrurile, scade șansele, adică oportunitățile de a obține note mari prin simpla stocare și reproducere de informație.

Un deja celebru demnitar, pe care îl iau acum drept studiu succint de caz, este un bun exemplu. Cînd Excelența Sa compară Holocaustul cu sacrificarea unei turme de porci, dă dovadă nu de lipsă de informație, ci de lipsă de competență. Pur și simplu, nu poate opera cu ceea ce știe și, ca atare, face asocieri monstruoase. Și cu asta mă apropii, încet-încet, de subiect.

La examenul de Bacalaureat din acest an, o nouă structură a subiectului la limba și literatura română a intrat în vigoare, după ce în anul precedent școlar a fost pilotată la simulările naționale. Încerc să explic și pentru publicul larg: examenul presupune acum, la primul subiect, un text la prima vedere, nonliterar sau de graniță, pe marginea căruia sînt formulate cerințe care urmăresc capacitatea de comprehensiune, de a face inferențe, de a stabili legături uneori chiar transdisciplinare. Să dau și un exemplu, clarificator: dacă în text, la un moment dat, se spune că în Capitală electricitatea nu apucase încă să fie introdusă în toate casele, o cerință poate solicita precizarea unui indiciu al modernizării Capitalei. Aparent, nu e ceva complicat și am auzit mulți profesori spunînd că e mai simplu decît la examenul de Evaluare națională. Că se pierde dimensiunea literaturii din vedere, care ar reprezenta marea miză a disciplinei. E o falsă problemă, pe care am să o reiau și cu alte ocazii. Contextual însă, competența analizei textului literar este rezolvată în subiectele II și III, pe text literar la prima vedere, respectiv pe text studiat.

Revenind la primul subiect. Avem de a face cu o formulă foarte apropiată de evaluările internaționale, de exemplu PISA (Programme for International Student Assessment) și PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study), care vizează evaluarea competențelor trans-curriculare în urma cărora se stabilește ierarhia internațională a gradului de educație al țărilor. Acum, ce-am observat. Mai întîi, în perioadele anterioare examenului, lucrînd ocazional cîteva teste cu elevii unei clase a XII-a cărora nu le predau română, ci literatură universală, deci pe care nu-i știam cum stau cu pregătirile, oricum, clasă de filologie, vedeam uimirea lor în fața vreunei rezolvări corecte: pfai, dom’ profesor, nu ne-am fi gîndit la asta, dar aveți dreptate, e logic. Păi, de ce nu v-ați gîndit? Păi, știți, pentru noi româna e învățarea unor comentarii, nu prea sîntem obișnuiți să căutăm noi în texte niște semnificații, niște legături. Și-mi aduc aminte, brusc, de o elevă foarte simpatică și dragă de clasa a IX-a, pe care-mi face plăcere să o evoc aici, care la începutul discuției despre un poem eminescian îmi spunea: dom’ profesor, aici sigur e o singură voce, n-are cum altfel, iar la sfîrșit, zîmbea aproape rîzînd: aveți dreptate, dom’ profesor, dar eu nici nu m-aș fi gîndit, sînt două voci.

Apoi, experiența de la corectat. Cum spuneam mai sus, colegii evaluatori, unii dintre ei, cătrăniți că e prea ușor subiectul. Încet-încet, corectînd, impresiile au căpătat alt contur. De ce? În mod surprinzător, multe dintre lucrări aveau punctaj maxim la subiectul al III-lea, cel care viza redactarea unui eseu despre un text studiat, dar se mișcau cu mare greutate pe subiectul I, uneori evidențiind, aparent, o prăpastie a gîndirii. Lucrări ale unor copii de alte etnii chiar, lucru vizibil în rezolvarea subiectului I, care erau impecabile pe subiectul al III-lea. De unde această discrepanță? – te întrebai, o vreme. Apoi lucrurile deveneau, pas cu pas, clare. La subiectul al III-lea, elevii învățaseră practic pe de rost. Un profesor inteligent poate îndruma elevii să acopere toată gama de subiecte posibile, cam cu 35 de eseuri învățate pe de rost. La subiectul I însă, aparenta simplitate a cerințelor e înșelătoare. Și nu pentru că nu ar fi într-adevăr ușor, ci pentru că nu există o practică a lecturii reflexive, a lecturii de comprehensiune pe marginea unor texte diverse, nu doar literare. De aici s-ar naște competența pentru marea masă de elevi, nu pentru cei care vor alege cariere umaniste. Cui să-i revină această sarcină de îndrumare, dacă nu profesorului de limba și literatura română, care are în programă nu doar literatura, ci și competența de comprehensiune a textului de orice fel?

Într-un cuvînt: analfabetismul funcțional este această incapacitate de a înțelege primar mesajul unui text, fie el literar sau nonliterar. De-abia după depășirea acestui prag, e cazul să căutăm circumscrieri contextuale sincronice și diacronice din perspectivă cultural-literară. Și, ca să circumscriu și eu problematica unei spețe mai largi: formula actuală a subiectului de Bacalaureat la limba și literatura română reușește, oricum, mai eficient decît anterioarele, să ierarhizeze această competență. Rămîne doar să decidem ce ne dorim: absolvenți cu note mari obținute prin reproducere, sau absolvenți reflexivi, capabili să interogheze un text, de orice fel ar fi el, și implicit să interogheze lumea în care trăiesc? 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.