Agri-cultură

Publicat în Dilema Veche nr. 201 din 15 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- Dar tu ai aprobare să vinzi acolo, în piaţă? - mă scoală din somn bătrînul meu tată, alarmat. - !? - Păi, mi-a spus P. că ai făcut un tîrg de produse tradiţionale în Piaţa Amzei şi vindeţi... nu ştiu ce vindeţi. Da’ eşti sigur că aveţi voie să vindeţi? După ceva timp, tatăl meu răsuflă uşurat că fi’su nu s-a apucat să vîndă (şi fără aprobare!) cîrnaţi în piaţă. Nu, Muzeul Ţăranului Român nu s-a apucat de comerţ. Au mai gîndit-o şi alţii, dar nu mi-au spus-o chiar aşa, dintr-o bucată, cu grijă părintească. Problema rămînea însă, plutea în aer. Adică ce a căutat neamţu’ în Bulgaria şi muzeul în piaţă? Pentru multă lume bună, această asociere a unei instituţii culturale respectabile, precum Muzeul Ţăranului Român, cu instituţii neculturale, precum ONG-uri sau companii de comunicare, organisme europene sau guvernamentale, mici şi mari producători de alimente, toate într-un "grup de iniţiativă" care să se ocupe de promovarea "produselor ţăranului român" - adică proiectul care tocmai a fost lansat săptămîna trecută la MŢR - ei bine, toată această aventură avea iz de populism. Era un fel de proiect contra naturii. Pentru mulţi oameni politici, ea mirosea a oportunism - ceea ce înseamnă şi o oportunitate pe care era bine să nu o rateze. Pentru mulţi "profesionişti", întregul proiect semăna a amatorism - ce ştiu ăştia cum se fac afacerile în acest domeniu? (şi, off the record, nouă ce ne iese din treaba asta?). Pentru majoritatea micilor producători era o ocazie care nu trebuia scăpată, căci nu ştii dacă se mai repetă. Problema s-ar putea să fie însă mai profundă şi mai complexă decît aceste viclenii politicianiste şi ţîfne elitiste - chiar dacă riscul unor recuperări populist-oportuniste ale unui astfel de proiect popular există, fără îndoială. La o privire mai atentă, o astfel de iniţiativă se întemeiază într-o istorie, mai veche şi mai recentă. Cea recentă începe, într-un fel, pe 1 ianuarie 1990, cînd era deja evident că agricultura românească - dimpreună cu întreaga societate - îşi va schimba bazele juridice şi economice. Reformele care au urmat s-au înscris însă, în mare măsură, în categoriile conjugate ale populismului şi oportunismului. Indiferent de guvernare, mesajul a rămas, în mare, acelaşi: noi v-am dat (şi ne-am luat!) pămînt, mai departe fiecare se descurcă cum ştie. Şi aşa a fost. Nici o guvernare nu a oferit, de fapt, un model agricol, în sensul deplin al cuvîntului, delegînd astfel căutarea soluţiilor la nivel local şi (mai mult sau mai puţin) individual. Au rezultat baroni locali şi pungi de sărăcie, pe fondul general al unei diversităţi haotice a lumii rurale. Aşa ne-a prins al doilea moment esenţial al acestei scurte istorii: 1 ianuarie 2007. De-colectivizarea şi toate politicile agrare aferente nu pregătiseră terenul pentru trecerea la o economie de piaţă, ci generaseră o nouă formă de economie casnică, astfel încît integrarea europeană a fost mai degrabă un şoc pentru lumea rurală, decît o binecuvîntare. Ea a început cu "criza brînzei" şi alte semnale de alarmă şi manifestări alarmiste. Lipsa unui "model de piaţă" a devenit, la scurt timp, evidentă şi devine alarmantă pe măsură ce trece timpul. Desigur, ţăranii (unii dintre ei) se vor descurca şi de data aceasta - unii au început deja. Dar fiecare pe cont propriu şi cum îl duce capul. Doar că Piaţa este mult mai neiertătoare decît paternalismul comunist, fie el şi vitreg, şi această "descurcăreală" riscă să aibă picioarele scurte! Ţăranii riscă să dispară astfel nu numai rapid, dar şi dramatic, dimpreună cu "tradiţiile" lor şi cu resursele noastre, ale tuturor. De-a lungul tuturor acestor ani, mi-a venit astfel, de multe ori, să le strig guvernanţilor noştri, într-un elan post-hippiot: faceţi tîrguri, nu mineriade! Am fi stat mult mai bine astăzi... Dar nici acum nu este prea tîrziu; este doar mult mai greu. Dar ce legătură au toate acestea cu cultura, în general, şi cu "muzeul", în particular? Un model agricol de piaţă este totdeauna şi un model cultural, căci presupune formarea - eventual schimbarea - unui mod de viaţă şi de gîndire, seturi (noi) de valori, atitudini şi practici, atît ale producătorilor, cît şi ale consumatorilor. Adică ale unei întregi societăţi. Toate acestea pot apărea spontan şi creşte haotic sau pot fi agri-cultivate. A doua variantă mi se pare preferabilă. Mi se pare nu numai util, dar şi necesar ca aceia care ştiu să ofere modele - eventual alternative - celor care doar vor sau îşi doresc să formuleze soluţii realiste pentru uzul celor care doar visează la ele. Şi cred că o instituţie culturală dedicată "ţăranului român" îşi are locul ei într-o astfel de întreprindere, putînd să ajute mai mult la identificarea, păstrarea şi valorificarea acestor tradiţii vitale ale ţăranilor din România, decît veşnica pendulare maniaco-depresivă între "nimeni nu are ce avem noi" şi "străinii ne distrug specificul naţional". Şi mai este ceva: îmi păstrez convingerea că drumul spre bunul gust trece prin gustul bun şi degustare, că respectul simţurilor prevesteşte cultura bunului simţ. Or, după mai vechea alimentaţie raţională şi mai recentul fast-food, societăţii româneşti pare să-i lipsească ceva din toate acestea...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Schengen shutterstock 9 jpg
Avertisment după aderarea României la Schengen. Impact pozitiv major, dar atenţie la afinitatea pentru partide anti-europene
Economistul Christian Năsulea consideră că aderarea completă a României la spaţiul Schengen va avea „impact pozitiv major” pentru ţara noastră din perspectivă economică, dar atrage atenţia asupra afinității unor români pentru partide „anti-europene şi anti-piaţă liberă”.
banner oana roman png
Mbappe facebook webp
masina electrica
Țara unde se interzic mașinile pe benzină și motorină! Nu vor mai putea fi cumpărate din 2025
Uniunea Europeană încearcă din greu să elimine mașinile cu motor pe bază de ardere internă de pe șosele, însă lucrurile se dovedesc a fi mult mai complicate decât anticipau autoritățile.
Tiramisu dubai cu fistic si cadaif reteta gina bradea 5 webp
Tiramisu Dubai, cu fistic si fidea kadaif. Rețeta Ginei Bradea: „Este ușor de facut acasă si mai bun decât vestita ciocolata care costă enorm”
Unul dintre cei mai apreciați bloggeri culinari din România, Gina Bradea, propune un desert „mai bun decât vestita ciocolată Dubai”. Este vorba despre tiramisu cu fistic, ciocolată, si fidea kadaif.
Stadion vulcan in Arabia Saudita (X) jpg
Arabia Saudită, în altă lume: stadion-vulcan și o arenă de 350m înălţime
Saudiții nu se dezmint, continuând seria excentrităților.
Spitalul MedLife Medici’s main photo jpg
MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”
MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, anunță deschiderea oficială a Spitalului Medici’s, o unitate multidisciplinară ce aduce medicina privată la un nou nivel de performanță.
georgescu iohannis foto EPA + FB jpg
Întâlnire între Klaus Iohannis și Călin Georgescu, pe vremea când președintele era primarul Sibiului. În ce context s-au cunoscut cei doi
Un articol din 2003, scos recent la lumină, arată că președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Călin Georgescu pe vremea când era primar al Sibiului. La vremea respectivă, cei doi au discutat despre implementarea așa-zisei Agenda 21.
1733923409 RcsX jpg
Constipația: Cauze la Adulți, Remedii și Rolul Probioticelor
Constipația este o problemă des întâlnită și care afectează mulți adulți, având un impact negativ semnificativ asupra calității vieții.