Acest spirit de colocviu în mijlocul unei chermeze

Publicat în Dilema Veche nr. 192 din 15 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Trei sute de conferenţiari, două sute de manifestări publice, cîteva mii de participanţi într-un orăşel care nu are mai mult de vreo treizeci de mii de locuitori el însuşi. Şi o denumire cel puţin deconcertantă: Festivalul Internaţional de Geografie, aflat la cea de-a 18-a ediţie a sa. Dacă, pe lîngă problematica centrală a energiei, nu s-ar fi întîmplat ca anul acesta ţara invitată să fie România şi să trebuiască să răspund unor invitaţii de onoare, era exact genul de eveniment-mamut la care detest să iau parte. Şi totuşi, acest festival de geografie de la Saint-Dié-des-Vosges, perfect individualizat prin obiectivele sale, face parte dintr-o categorie mult mai largă de manifestări culturale, care merită toată atenţia, chiar dacă - sau poate tocmai deoarece - nu seamănă nici cu ceea ce sîntem obişnuiţi să considerăm un festival şi nici cu ceea ce aşteptăm de la un colocviu ştiinţific. Mai întîi, este opera unui om politic, fost ministru şi fost deputat european - cum îi place actualului primar al oraşului să amintească -, dar şi fost geograf. Şi este astfel (şi) o acţiune politică într-o urbe în sărbătoare, de natură să ofere o culoare aparte localităţii, o mîndrie şi un sentiment de apartenenţă al localnicilor, de natură să asigure iniţiatorului său un al doilea mandat şi un loc aparte în parnasul local. Un prim aspect de luat în considerare deci, şi de către aleşii noştri locali: se poate ieşi în lume şi altfel decît prin cartea recordurilor pentru cel mai mare gulaş sau cea mai lungă funie de ceapă... Dar, evident, nu acesta este cel mai interesant lucru în contextul de faţă. Interesant este ceea ce oferă, de fapt, acest "festival". Ei bine, oferă de toate! De la un forum al cărţii pentru adolescenţi, la filme pentru toate vîrstele şi gusturile (nu a lipsit, bineînţeles, nici prezentarea filmului lui Mungiu); de la o colecţie impresionantă a bijuteriilor imaginate de Braque, la un tîrg permanent de produits de terroir şi demonstraţii zilnice de artă culinară oferite de grands chefs, reunite sub deviza "geografia gustului"; de la un stand despre păduri şi viaţa lor secretă, la un forum despre energia nucleară şi aventura sa publică; de la plimbări cu balonul, la iniţiative internaţionale referitoare la statutul geografiei în şcoli; de la premii în cărţi, la tombolă; de la spaţii multimedia şi discuţii tehnice despre utilizarea imaginilor prin satelit la animaţie pentru copii; de la "cafeneaua geografică", la hărţi uriaşe pavînd holul gării sau al primăriei; şi, bineînţeles, cei trei sute de conferenţiari, de la profesori de liceu, la somităţi academice şi politice, distribuiţi în numeroase conferinţe, mese rotunde şi forumuri şi întorcînd pe toate feţele tema centrală a ediţiei de anul acesta: criza mondială a energiei. Este interesant apoi publicul căruia i se adresează acest festival şi care cuprinde toate categoriile de vîrstă şi socio-profesionale imaginabile. Aşa e, asta e viaţa noastră, a ţăranilor, pretutindeni în lume! - mi-a oftat la ureche o bătrînică de lîngă mine, la sfîrşitul unui film despre un sat din România. Într-un autobuz am discutat îndelung despre România cu un profesor de geografie-istorie, venit din alt colţ al Franţei, iar la o masă m-am întîmplat să fiu alături de preşedintele Sorbonnei. Mai toţi studenţii din Strasbourg sînt îndemnaţi să participe la acest festival, iar sălile de conferinţe sînt pline cu elevi ai liceelor din zonă. Cei mai vizaţi sînt, de fapt, profesorii de toate categoriile şi elevii lor, dimensiunea pedagogică fiind de departe cea mai vizată şi cel mai bine pusă în valoare. Halima? Da, pentru cineva obişnuit cu "puritatea" manifestărilor culturale, care trebuie să-şi vadă fiecare de menirea sa şi să zboare la altitudinea cuvenită, aceasta este prima impresie. La care se adaugă apoi angoasa conferenţiarului, care nu pricepe prea bine cui i se adresează, de fapt, şi cum trebuie să-şi formuleze, în consecinţă, mesajul. După care, se linişteşte, căci totul depinde numai de el: toţi cei prezenţi sînt doritori să asculte şi capabili să înţeleagă - şi, dacă este cazul, nu se jenează să întrebe. Evident, e bine să fie vorba despre probleme inteligibile şi formulări inteligente... Ceea ce mi se pare extraordinar este acest spirit de colocviu în mijlocul unei chermeze! - ne mărturisea la masa de încheiere preşedintele festivalului. Ce contradicţie în termeni pentru un intelectual român de modă veche! Pentru noi, colocviul academic şi chermeza populară sînt regnuri diferite, între ele se află o prăpastie ontologică. Primul ţine de bucuriile subtile ale spiritului, în celălalt caz este vorba despre plăcerile mărunte ale corpului. Şi, nu în ultimul rînd, colocviul se adresează elitei, chermeza este pentru mase. Un astfel de "festival" transgresează însă cu graţie aceste categorii şi frontierele ce le despart, reuşind totodată să dea o unitate inteligibilă imensei sale diversităţi de ingrediente. Este derutant, cu partea sa de risc, dar este şi fascinant. Să fie oare vorba despre o (re)inventare a unei culturi populare, destinate adică poporului, în sensul său nobil de cetăţeni egali în cuget şi simţiri? Nu ştiu, dar cred că merită să reflectat puţin pe această temă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cea mai terifiantă armă a dacilor. A băgat spaima în romani și i-a forțat să-și modifice echipamentul militar
Cea mai de temut armă folosită de războinici daci a fost, fără îndoială, falx-ul, spun specialiștii. Era vorba despre o armă cu o lamă curbă care putea ajunge și la un metru lungime, mânuită de luptători profesioniști de elită. Falx-ul în mâinile potrivite făcea ravagii în rândurile inamicului.
image
Alimentația uimitoare a celor mai de temut războinici ai antichității. Alimentul minune consumat de spartani, gladiatori, celți și daci
Printre cei mai renumiți dar și de temut luptători ai antichității erau în mare parte vegetarieni, sau cel mult lacto-vegetarieni, cu un consum ocazional de carne. Cel puțin asta arată noile cercetări, mai ales pe rămășițele gladiatorilor din arenele romane.
image
Explicațiile unui psiholog privind riscurile dormitului în paturi separate în cuplu
Somnul alături de persoana iubită poate aduce o multitudine de beneficii, în timp ce dormitul în paturi separate poate duce la o distanțare în relația de cuplu atrage atenția psihologul Iulia Barca.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.