Tezaurul românesc de la Moscova

Publicat în Dilema Veche nr. 676 din 2-8 februarie 2017
Cum trebuie să fie un ministru? jpeg

– o pagină de memorialistică –

În numărul de săptămîna trecută al Dilemei vechi am citit interviul luat dlui Marian Voicu de dl Mircea Vasilescu, pe tema – inepuizabilă și, se pare, nerezolvabilă – a tezaurului nostru, trimis spre „păstrare“ „aliaților“ de la Răsărit, în anii 1916-1917. Trebuie spus că relațiile diplomatice dintre România și Rusia (sau, anterior, Uniunea Sovietică) au inclus întotdeauna pe agenda lor această delicată temă. Nici un ministru de Externe român nu poate evita, dacă se întîlnește cu omologul său rus, reluarea, fie și formală, a vechiului litigiu. Știam asta cînd am ajuns în fotoliul „afacerilor străine“ și încercam să mă pregătesc.

Dar, mai întîi, un mic preambul. Abia instalat, am fost anunțat că vrea să mă viziteze dl Silviu Brucan. Nu eram, ca să zic așa, „în vorbe“ cu dînsul, așa că am fost destul de mirat. Evident, întîlnirea a fost programată și a avut loc. „Dragă“ – mi-a spus dl Brucan – „am venit să te previn asupra unei obligații pe care n-ai cum s-o ocolești, dar care impune o foarte atentă pregătire: te vei întîlni cu Evgheni Primakov, șeful diplomației rusești. Amînă cît poți, antrenează-te, fii cu ochii-n patru. Primakov e ditamai fiara! General KGB, arabist, spion, uns cu toate unsorile. Îți trebuie multă experiență ca să-i faci față!“ A urmat o scurtă pauză, apoi hohotul de rîs caracteristic (ofensiv și defensiv totodată) și încheierea: „Unde mai pui că-l cheamă și Finkelstein!“ Nu peste mult timp, aveam să verific, pe pielea proprie, cîtă dreptate avusese dl Brucan. Și încă ceva: pot spune cu mîna pe inimă că, în cei doi ani cît am rămas la Externe, diplomații cei mai eficienți, mai „profesioniști“, mai înzestrați tactic și strategic mi s-au părut diplomații ruși și diplomații turci. În cazul celor dintîi, „secretul“ consta în faptul – am mai spus-o – că nu aveau reguli! Aveau doar „obiective“, pentru atingerea cărora nu se împiedicau, excesiv, în cutume, precauții stilistice, manuale de protocol, proceduri prestabilite.

N-am putut amîna cît i-ar fi plăcut dlui Brucan întîlnirea cu Evgheni Primakov. O mare conferință la Strasbourg (prin mai 1998) a făcut inevitabilă o conversație bilaterală. Pe agenda mea erau două puncte: 1) dorința României de a adera la NATO (fără consecințe – suna discursul meu – pentru bunele relații cu Rusia) și 2) situația tezaurului românesc nerestituit încă de Moscova. Primul punct a fost expediat tăios, à la russe: „A, nu, dacă despre asta vreți să discutăm, nu sîntem interesați. Aderarea la NATO nu e un gest prietenesc față de noi!“ Știam acest obicei rusesc: demaraj vehement, urmat, eventual, pentru „dregere“, de glumițe și disponibilități recuperatoare… Am răspuns și eu cît am putut de insinuant: „Domnule ministru, convingerea noastră este că NATO de-acum nu mai are aceeași definiție ca în momentul înființării sale. În aceeași ordine de idei, credeam că nici Federația Rusă nu mai e totuna cu Uniunea Sovietică. Dar dacă nimic nu s-a schimbat, foarte bine, trecem la punctul 2.“ Primakov (inocent): „Cînd ziceți că ne-ați încredințat acel tezaur?“ „În 1916“ – zic. Primakov (surîs cordial): „1916? Domnule ministru, vă informez că, între timp, au avut loc Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial, căderea Zidului Berlinului și o mulțime de alte evenimente planetare. De unde să știu eu ce s-a întîmplat cu tezaurul dvs.?“ Și, după o tăcere „prietenească“: „Uitați, am să vă spun sincer, între noi (!), ce cred eu că s-a întîmplat. Să nu ne ascundem după degete! Sînt sigur că tezaurul românesc a fost principala sursă de finanțare pentru susținerea mișcării comuniste internaționale în perioada dintre cele două războaie mondiale…“ Mărturisesc că nu eram pregătit pentru atîta „glasnost“ Și nu mi se pare exclus ca răspunsul lui Primakov (care nu avea nimic de pierdut) să fi fost, măcar în parte, adevărat. Și atunci? Ce mai e de făcut? Federația Rusă va spune că nu i se pot imputa nereguli comise de Uniunea Sovietică, de vreme ce e vorba de două state diferite. De altfel, între 1948 și 1989, am fost și noi solidari cu lupta lor („pentru pace“) împotriva capitalismului și a imperialismului, iar războiul costă! „Groparii“ trebuie plătiți! Și, vorba lui Primakov – rămîne „între noi“ –, cum de s-a decis Guvernul român (în 1916, iar în 1917 cu insistența lui Titulescu!) să-și pună bunurile în siguranță într-o mlaștină care tocmai se transforma într-un vulcan? Nu zic că eforturile de recuperare trebuie suspendate. Zic doar că „situațiunea“ e complexă și că ne batem – mereu în întîrziere – de pe o poziție dezavantajoasă. 

(Am evocat această împrejurare „diplomatică“ și în două interviuri mai vechi. Am consemnat-o și aici, într-o variantă definitivă, dincolo de aproximațiile oralității și ale citărilor pripite.)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.