Dilemateca
Lectura în fabricile şi uzinele comuniste -...
Cine are curiozitatea să răsfoiască revista România literară de la începutul anilor ’70 (la scurt timp, aşadar, după „rebranduirea“ Gazetei literare), va constata că, începînd cu numărul 30 din vara lui 1970, revista găzduieşte o serie...
Andrei Oişteanu. Dintr-o grădină într-alta.
Sînt mai bine de 30 de ani de cînd l-am descoperit pe Andrei Oişteanu. În 1980, cînd a apărut la Editura Dacia prima lui carte, Grădina de dincolo, eram elev în clasa a X-a şi începusem să îmi dau seama ce fel de grădini aveau să mă atragă. [...] Mărturisesc că m-am regăsit în formularea Otiliei Hedeşan, care se referea la Grădina de dincolo în următorii termeni: "...toată generaţia mea a parcurs electrizată această carte."
citiţiCe plăceri aşa-zis vinovate aveţi?
Răspund: Liviu ANTONESEI • un cristian • Nora IUGA • Maria MANOLESCU • Răzvan PETRESCU • Antoaneta RALIAN • Mihnea RUDOIU • Mihaela URSA • Radu VANCU
citiţi„Literatura de calitate stîrneşte în chip natural dezbateri“
A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti şi Institutul European de Jurnalism de la Bruxelles. Între 1995 şi 2004, Tatiana Niculescu Bran (n. 1962) a fost redactor la Radio BBC World Service, secţia română de la Londra. Între 2004 şi 2008, a condus biroul BBC World Service de la Bucureşti. În 2006, a publicat primul roman non-fiction din literatura română, Spovedanie la Tanacu, urmat, în 2007, de Cartea Judecătorilor. Cele două romane au inspirat filmul După dealuri, în regia lui Cristian Mungiu, care a obţinut Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes, din 2012. În 2007, în dramatizarea autoarei, cărţile au devenit piesă de teatru. Spovedanie la Tanacu a avut premiera la New York, în 2007, în regia lui Andrei Şerban. În 2010, LiterNet.ro i-a publicat piesa de teatru Brâncuşi contra SUA, o abordare inedită a celebrului proces intentat de Brâncuşi statului american, în 1926. La Editura Polirom, Tatiana Niculescu Bran a mai publicat romanele Nopţile Patriarhului (2011) şi În Ţara lui Dumnezeu (2012).
citiţiDaniel Stein
Nu ezit să aşez romanul epistolar al Liudmilei Uliţkaia, Daniel Stein, traducător, printre marile cărţi ale acestor ani. Este povestea unui evreu polonez căzut în mîinile trupelor naziste în anii '40 ai secolului trecut.
citiţiPlagiat din Wikipedia
Plagiatul reprezintă însuşirea ideilor, a metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau a textelor unei alte persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obţinute, prezentîndu-le drept creaţie proprie.
citiţiBuenos Aires în mai 2012
Metropola sud-americană are parte, în luna mai, de-o toamnă minunată şi nostalgică, cocoţată în miile şi miile de arbori care împînzesc parcurile şi străzile oraşului, ca în nici o altă capitală din lume; aproape că nu există stradă fără copaci imenşi, înşiraţi ramură-n ramură de-a lungul trotuarelor, cu frunzele explodînd colorat precum curcubeul.
citiţiVagabonzii spiritului - note (rătăcite) la o dezbatere literară franco-română organizată de ICR la Salonul cărţii de la Paris
"Cu vagabonzii nu prea ştim ce să facem. Şi e bine că e aşa." Aceasta ar putea fi concluzia întîlnirilor provocate de ICR Paris şi Centrul Naţional al Cărţii între 11 scriitori români şi francezi, seduşi de ideea de a dialoga în jurul temei "vagabondajului literar", la Salonul cărţii de la Paris, ediţia din 2012. Subiect ameţitor de vast şi tocmai de aceea promiţător
citiţiMichel Serres - pledoarie pentru reinventarea lumii
Octogenar verde, înalt, suplu, zvelt, fost jucător de rugbi, Michel Serres, profesor universitar, filozof, istoric al ştiinţelor, este membru al Academiei Franceze, din 1990. S-a născut în 1930 la Agen. Ieşit din generaţia războiului, mărturiseşte că nici azi nu poate privi tabloul lui Picasso, Guernica, şi susţine că Hiroshima rămîne unicul obiect al gîndirii sale etice şi metafizice.
citiţi"Alcoolul nu ajută deloc. Ţigările sînt indispensabile"
Cel mai cunoscut autor francez contemporan are un nume greu de pronunţat şi greu de scris. Cu toate acestea, e citit şi citat peste tot în lume. Nu dă nici un semn că ar vrea să fie simpatic, dar e adorat de cititori. Foarte adesea, atitudinile sale politice nasc controverse; scriitorul se exprimă rar în public, dar atunci cînd o face, loveşte cu o replică neaşteptată şi dispare înainte să mai poată fi interpelat.
citiţiPrimul aparat de radio
Răspund: Radu ALDULESCU • Emil BRUMARU • Virgil DUDA • Filip FLORIAN • Radu Pavel GHEO • Radu JÖRGENSEN • Radu ŢUCULESCU • Horia URSU • Daniel VIGHI
citiţi- Prima pagina
- …
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- …
- Ultima pagina
Pe la începutul verii, ieşind într-o seară la o terasă din cartier, observ în capul unei mese vecine, o masă lungă, cu multă lume, un bărbat solid, cu barbă mare şi plete cam pînă la jumătatea urechii. Trăgea din cînd în cînd dintr-o pipă şi avea un aer absent. Poate din cauza bărbii, poate din cauza pletelor sau a pipei, dar mai curînd poate din cauza privirii, m-am gîndit că seamănă cu Cortázar.
citiţi
O bunică dintr-un sat nipon fără nume îşi găzduieşte peste vară nepoţii (patru adolescenţi – două fete şi doi băieţi), dar, cum nu se pricepe la gătit, lasă bucătăritul în seama uneia dintre fete. În centrul acestei lumi se va afla, de la bun început, „ceaunul mare, negru, de tuci“ în care se produc tot felul de minunăţii (de pildă, creveţi cu lujeri de nufăr). Minuni sînt însă şi în rest.
citiţi 
În perioada 21 mai-2 iunie, va avea loc Bookfest-ul. Anul acesta şi-au dat întîlnire scriitori români şi străini, iar literatura germană este... detalii
Cele trei povestiri (de Olga Tokarczuk, Andrzej Stasiuk şi Jerzy Pilch) din volumul Trei laureaţi Nike într-o carte, apărut la Editura Arc din... detalii
