Dana Dumitriu în dosarele Securităţii

Adriana B─ârbat
5 august 2013
Dana Dumitriu în dosarele Securităţii jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 86, iulie 2013)

Adriana B─ârbat este redactor-┼čef al revistei Corpul T din Bra┼čov ┼či doctorand─â la Universitatea ÔÇ×TransilvaniaÔÇť din Bra┼čov, Facultatea de Litere. Cea mai recent─â carte publicat─â: romanul Talk show (2004).

ÔÇ×Creatoare a unui volum imens de documente, Securitatea a modelat dup─â chipul ┼či asem─ânarea sa realitatea societ─â┼úii rom├óne┼čti.ÔÇť(i)

Cele patru volume ale dosarului de urm─ârire informativ─â (DUI) al scriitoarei Dana Dumitriu acoper─â perioada 18.11.1971-17.02.1988.
Argumentele pentru deschiderea acestui dosar au fost formulate astfel: "pentru preocup─ârile sale literare, orientate ├«n direc┼úia abord─ârii unor tematici gre┼čite din punct de vedere ideologic ┼či ├«n scopul stabilirii naturii leg─âturilor cu diferite elemente din mediul crea┼úiei literare, cunoscute cu preocup─âri ostile"(ii) (tematicile considerate gre┼čite au fost identificate de Securitate ├«n Barabas, roman despre mi┼čcarea legionar─â, la care voi reveni); "pentru comentarii negative la adresa politicii partidului ┼či statului nostru ├«n domeniul artei ┼či culturii"(iii) (comentarii din 4.10.1986, care ar fi dus la intensificarea notelor informative ├«n perioada 1986-1987).
├Än anul 1971, Dana Dumitriu a primit numele conspirativ "Rodica"; el va fi p─âstrat p├«n─â ├«n 3.10.1975, c├«nd a fost ├«nchis DUI "Rodica", ├«n urma avertiz─ârii scriitoarei, ┼či a fost deschis DUI "Doina", imediat dup─â aceast─â dat─â.
Notele din acest dosar s├«nt pe c├«t de cutremur─âtoare, pe at├«t de pline de informa┼úii utile, dar ┼či de informa┼úii distorsionate sau contradictorii. Am realizat o selec┼úie, ├«ncerc├«nd s─â nu m─â raportez la ele ca la aspecte obiective sau ├«ntotdeauna adev─ârate din via┼úa autoarei; am verificat (pe c├«t posibil) anumite informa┼úii ┼či am ├«ncercat s─â p─âstrez distan┼úa fa┼ú─â de notele informative din dosar, ├«nainte de a le considera dovezi utile sau, cel pu┼úin, posibile piste noi de cercetare. Am ├«ncercat s─â identific, dincolo de cuvinte, raporturile "surselor" cu Dana Dumitriu ┼či astfel s─â ajung la un s├«mbure de adev─âr, ├«nl─âtur├«nd c├«t mai multe dintre v─âlurile ├«n care a fost ├«nvelit.

Griul comunist

Multitudinea de informatori/"surse" - dar ┼či de c─âpitani sau maiori care ├«┼či pun semn─âtura pe documente, dau indica┼úii ├«n scris sau s├«nt nemul┼úumi┼úi de modul ├«n care se face urm─ârirea(iv) - distorsioneaz─â, fiecare ├«n felul s─âu, pe omul, femeia, scriitoarea, cet─â┼úeanul Dana Dumitriu. Informatorii nu aveau interesul s─â fie obiectivi (trebuiau doar s─â ├«┼či fac─â treaba), iar cei tra┼či de limb─â ├«n privin┼úa ei - sau pu┼či s─â scrie despre ea - fie o prezentau la modul naiv, fie tem─âtori, ├«ncerc├«nd s─â ├«┼či m─âsoare fiecare cuv├«nt ┼či astfel s─â o protejeze, ori pur ┼či simplu s─â se ascund─â ├«n spatele cuvintelor ori s─â ├«mproa┼čte cu noroi.
├Äntr-un articol intitulat "Adev─âr ┼či fic┼úiune ├«n documentele Securit─â┼úii"(v), Florian Banu identific─â resorturile ┼či mobilul care "au stat la baza distorsion─ârii adev─ârului ┼či au dus la consemnarea, voit sau nu, deformat─â a unor ac┼úiuni, evenimente, tr─âs─âturi de caracter etc.", sesiz├«nd modalitatea ├«n care erau redactate notele informative (de multe ori, de neprofesioni┼čti, de persoane care, pentru a ob┼úine un grad superior sau o sum─â de bani, se puneau ├«n slujba sistemului f─âr─â a avea con┼čtiin┼úa obiectivit─â┼úii sau a corectitudinii fa┼ú─â de sistemul pe care ├«l slujeau, alteori chiar cadrele instruite ├«nflorind, min┼úind, invent├«nd situa┼úii pentru a-┼či ascunde propriile erori sau incompeten┼úe).
├Änt├«lnirea cu Dana Dumitriu ├«n dosarele Securit─â┼úii este una extrem de trist─â, c─âci o g─âsim supravegheat─â ├«n cele mai intime momente, ├«n cele mai zguduitoare triste┼úi, o ├«nt├«lnim ├«mpro┼čcat─â de cuvinte grele, judecat─â din perspectiva ideologiei comuniste. ├Änt├«lnim, ├«n paginile "muncite" de un num─âr impresionant de scribi, o alt─â Dana Dumitriu (alta dec├«t cea din m─ârturiile celor care au cunoscut-o, alta dec├«t cea din articolele sau din c─âr┼úile ei); e o "susnumit─â" cu dou─â fe┼úe, care ascunde ├«n spatele chipului ei angelic cele mai "malefice" atitudini, o Dana Dumitriu prad─â celor mai "negative" influen┼úe, incapabil─â s─â se smulg─â singur─â din acest v├«rtej, ea fiind ├«n permanen┼ú─â "ajutat─â" - f─âr─â succes - de "binevoitori".
Este o ├«nt├«lnire dureroas─â pentru c─â reg─âsim persoana ei, via┼úa ei, prin perete, prin intercept─âri telefonice, prin rapoarte reci sau pline de ur─â, schimonosite de gre┼čeli de ortografie, scrise cu team─â sau ├«ntr-un limbaj de lemn dur, indescifrabil.
┼×i totu┼či, dincolo de toate acestea, o ├«nt├«lnim plin─â de via┼ú─â, spontan─â, av├«nd preocup─âri literare. E foarte implicat─â ├«n via┼úa ┼či problemele perioadei, are preocup─âri domestice, banale, robote┼čte prin cas─â, bate la ma┼čin─â, ├«nchide u┼či; ├«┼či exprim─â cu vehemen┼ú─â p─ârerile, poveste┼čte la telefon, cu prietenele, diverse ├«nt├«mpl─âri "la cald", se autocaracterizeaz─â ├«ntr-o cerere c─âtre Ministrul de Interne, pl├«nge.
Auzim pa┼čii ei prin cas─â, o auzim dactilografiind, ascult├«nd Europa Liber─â, auzim discu┼úii nedeslu┼čite nici m─âcar de vigilen┼úa Securit─â┼úii, pentru c─â "obiecta" mergea ├«n buc─ât─ârie sau ├«n cealalt─â camer─â, ├«i sim┼úim emo┼úia ┼či bucuria ├«n urma ┼čuvoiului de telefoane (interceptate) ├«n care prietenii o felicit─â pentru premiul c├«┼čtigat (├«n 1986, la Uniunea Scriitorilor). Alteori, muzica dat─â tare acoper─â discu┼úii sau ├«nt├«lniri amoroase.
Este o ├«nt├«lnire dureroas─â pentru c─â ea nu ┼čtia c─â (sau nu ┼čtia c├«nd ┼či cum) este supravegheat─â. Tot ceea ce face este autentic ┼či, paradoxal, ├«nv─âluit ├«ntr-un gri comunist prin felul ├«n care este relatat ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n apartamentul ei. Se rezum─â ├«ntr-un limbaj de lemn dialoguri ├«ntregi, se folosesc cuvinte triviale ┼či batjocoritoare la adresa ei, i se ignor─â st─ârile. E frustrant s─â cite┼čti c─â de la ora 22,30 a fost lini┼čte ├«n apartamentul "obiectei" p├«n─â diminea┼úa; e o lini┼čte raportat─â, care poate s─â ascund─â multe clipe de fr─âm├«nt─âri, g├«nduri, ore de nesomn, z├«mbete sau lacrimi ┼čterse de col┼úul pernei, vise.
Totu┼či, documentele din dosarele Securit─â┼úii con┼úin ┼či multe informa┼úii care ar fi fost pierdute, con┼úin pe alocuri vorbele ei (reproduse mai mult sau mai pu┼úin autentic), felul ├«n care ia atitudine ├«n diverse momente, lucruri pe care un jurnal sau m─ârturiile celor apropia┼úi le pierd uneori din vedere.

ÔÇ×SurseleÔÇť

Din lunga list─â de "surse", re┼úinem c├«teva nume conspirative care st├«rnesc inevitabil curiozitatea. Una dintre cele mai active este "Ruxandra"(vi), care o cuno┼čtea pe Dana Dumitriu de la Festivalul Na┼úional al Filmului de la Mamaia, din 1971; "┼×erb─ânescu" o vizita ┼či ├«i lectura romanele, a┼ča ├«nc├«t Securitatea afla ce a scris Dana Dumitriu, ├«nainte de a fi publicat, av├«nd astfel posibilitatea de a opri publicarea a ceva "nepotrivit"; "P.M." i-ar fi fost amant; sursa "Radu" o cuno┼čtea pe Dana Dumitriu de 15 ani, posibil coleg la Secolul 20 (├«n 1977); sursa "Dorin" - posibil for┼úat s─â dea nota informativ─â (nota e bl├«nd─â, neincriminatorie; ar putea fi Mircea Iorgulescu - tot "Dorin" ├«n dosarul lui Dorin Tudoran); sursa "Sanda", "prieten─â ┼či fost─â coleg─â de facultate" cu Dana Dumitriu; sursa "Vali", a c─ârei identitate este dezv─âluit─â ├«n creion, la finalul volumului 4, ca fiind Vera Lungu, so┼úia sculptorului G. Apostu. Un posibil informator "sub acoperire" se poate s─â fi fost "dr. T├«njal─â", "cump─âr─âtor ┼či colec┼úionar de obiecte de art─â" care, ├«n luna februarie 1986, o enerveaz─â at├«t de tare pe Dana Dumitriu cu convingerile lui literare, ├«nc├«t - afl─âm din confesiunea autoarei ├«ntr-o convorbire telefonic─â cu Geta Dimisianu - nu a putut dormi toat─â noaptea de nervi.(vii)
Metodele folosite de Securitate ├«n cazul Danei Dumitriu au fost cele clasice: interceptarea coresponden┼úei ┼či a coletelor din str─âin─âtate, instalarea de mijloace T.O (ascultare) "pe perioade scurte", "filarea", atragerea de informatori din r├«ndul celor apropia┼úi ei.
Afl─âm, dintr-o consemnare, c─â ├«n data de 3 octombrie 1975 a avut loc o ├«nt├«lnire ├«ntre reprezentan┼úi ai Securit─â┼úii ┼či Dana Dumitriu, ├«n scopul avertiz─ârii scriitoarei "pentru preocup─ârile acesteia de a aborda ├«n scrierile sale unele subiecte pe care le trateaz─â eronat din punct de vedere ideologic, motiv pentru care c─âr┼úile-i s├«nt respinse la edituri ┼či de aici unele manifest─âri cu privire la lipsa posibilit─â┼úilor de afirmare ┼či libertate de crea┼úie."(viii) Observ─âm ┼či din aceast─â formulare metodele incriminatorii folosite ┼či absurditatea punctului de vedere adoptat, dar ┼či metoda alunecoas─â de exprimare. ├Än urma acestui avertisment, din consemnare reiese c─â Dana Dumitriu ┼či-ar fi recunoscut "caren┼úele". Cu siguran┼ú─â, aceast─â recunoa┼čtere a "caren┼úelor" a fost pur formal─â, faptul c─â dosarul ei s-a umplut cu note informative, dar ┼či opera ei fiind dovezi ale eforturilor ei de a fi sincer─â cu ea ├«ns─â┼či ┼či de a explora sinele profund, ├«ntr-o epoc─â a uniformiz─ârii, a aparen┼úelor ┼či a minciunii.
Am organizat informaţiile găsite în dosar în trei secţiuni: lumea literară, viaţa socială, viaţa privată.

Lumea literar─â

Motivul deschiderii acestui dosar a fost literar-politic, a┼ča cum este consemnat ├«n data de 18.11.1971. Tematicile "gre┼čite" ┼či presupusele leg─âturi cu elemente "ostile" (de care era suspectat─â) trebuie puse ├«n leg─âtur─â cu un roman al Danei Dumitriu, Barabas, respins de c├«teva edituri (Cartea Rom├óneasc─â - ├«n 1970 ┼či 1971; Junimea - 1971 ┼či 1973; Eminescu - 1972 ┼či 1974; Minerva - 1971), roman care a dus la deschiderea acestui dosar. Cartea ar fi avut ulterior ┼či alt titlu - Ianuarie spre ianuarie (afl─âm dintr-un raport din data de 11.09.1975); ├«n urma unor modific─âri, autoarea ar fi ├«ncercat, tot f─âr─â succes, s─â o publice.
Despre acest roman nepublicat afl─âm, dintr-o not─â din data de 18.11.1971, prin "bun─âvoin┼úa" informatorilor, c─â aborda o tematic─â legionar─â: "abordeaz─â epoca mi┼čc─ârii legionare, inclusiv rebeliunea, de pe pozi┼úii necritice, astfel ├«nc├«t ac┼úiunile acestora s├«nt scuzate ┼či minimalizate, ├«ncerc├«nd s─â justifice, istoric, aderarea unor eroi ai c─âr┼úii la aceast─â mi┼čcare."(ix) Aceast─â precizare scoate ├«n eviden┼ú─â, pe l├«ng─â un anumit aspect al romanului, ┼či ceea ce a deranjat "puterea": faptul c─â Dana Dumitriu, f─âr─â a avea un filtru din perspectiva socialismului-critic, ├«ncearc─â s─â ├«┼či ├«n┼úeleag─â personajele, s─â le scuze. De asemenea, a ridicat suspiciuni modalitatea de documentare despre legionari. De aici pornesc o serie de "s─âp─âturi", ├«n ├«ncercarea de a identifica leg─âturile ei cu diferi┼úi "scriitori legionari" care i-ar fi putut oferi informa┼úii. Astfel, afl─âm c─â ea asista la discu┼úiile dintre Nicolae Manolescu, "fiu de legionar", Al. Ivasiuc ┼či Nicolae Breban, c─â era ├«n leg─âturi cu "elemente suspecte, ostile", precum Marcel Petri┼čor, Emil Botta (al c─ârui frate, Dan Botta, fusese legionar), Maria Luiza Cristescu, Nichita St─ânescu.
Sursa "Ruxandra", poate cea mai acid─â dintre toate, ├«i face Danei Dumitriu, ├«n 15.11.1971, urm─âtorul portret "de dosar": "Dar evident este c─â, cu tot aerul s─âu t─âcut ┼či angelic, Dana Dumitriu frecventeaz─â un anumit cerc, printre alte rela┼úii pe care le are, din care ├«┼či alege ┼či combina┼úiile amoroase. De-a lungul celor patru ani a fost cu Tomozei, Nichita St─ânescu, Marcel Petri┼čor, Dan Cristea, dar momentan este ├«ncurcat─â cu Nicolae Manolescu, asta numai din ce ┼čtie sursa."(x) Tot aceast─â "Ruxandra" reface, ├«n ianuarie 1972, ├«ntr-un mod josnic, evolu┼úia Danei Dumitriu ├«n plan profesional: "La Rom├ónia literar─â a adus-o Gheorghe Tomozei, care a preluat-o ├«mpreun─â cu Florin Mugur ┼či la revista Arge┼č." "Sursa" insinueaz─â din nou presupusa duplicitate a Danei Dumitriu - care ar fi justificat, pentru Securitate, nealinierea autoarei la dorin┼úele Partidului: "este o fire destul de ascuns─â, care ┼čtie s─â profite de aerul interesant pe care-l are ┼či s─â-┼či aranjeze ceea ce urm─âre┼čte ├«n via┼ú─â."(xi) Totodat─â, nu putem s─â nu not─âm caracterul personal al acestor note, ranchiuna, invidia care dau tonul informa┼úiilor sursei "Ruxandra".
Afl─âm dintr-o not─â din 18.01.1972, tot de la "Ruxandra", c─â, ├«n 1972, un alt roman al Danei Dumitriu a primit obiec┼úii de la Editura Eminescu, deoarece "nu are un fond optimist asupra societ─â┼úii noastre."(xii) Aceea┼či obiec┼úie apare mai t├«rziu, ├«n 21.03.1975, referitor la romanul ├Äntoarcerea lui Pascal, respins ini┼úial din acela┼či motiv(xiii), alte cauze ale respingerii fiind semnalate ├«n raportul din 11.09.1975 (realizat cu ajutorul informatorilor "Ruxandra", "┼×erb─ânescu" ┼či "Vlad")(xiv). Dana Dumitriu ar fi spus, conform unei note din 18.01.1972, c─â nu poate fi optimist─â fiindc─â "realitatea nu-i d─â cu nimic dovada ├«ndrept─â┼úirii unei asemenea viziuni, chiar ┼či obiec┼úiile care i se fac."(xv) Aceast─â consemnare pare mai realist─â ┼či mai obiectiv─â, de aceea cred c─â poate fi luat─â ├«n calcul pentru atitudinea corect─â ┼či curajoas─â a Danei Dumitriu de a spune lucrurilor pe nume: a scrie despre ceea ce este ├«n jur, a fi autentic─â.

* * *

Afl─âm din dosar c─â i-ar fi fost tradus un roman ├«n Israel prin 1986, dar, ├«n ciuda eforturilor mele de a merge pe aceas─â pist─â, nu am ob┼úinut nici o confirmare a informa┼úiei. Din interceptarea convorbirilor din apartamentul Danei Dumitriu, dup─â moartea acesteia, afl─âm c─â Irena din Polonia (Harasimovici(xvi)) ├«i spune mamei Danei Dumitriu la telefon, dup─â ce afl─â nea┼čteptata veste, c─â ├«n cur├«nd va traduce cartea Danei.
├Än urma cercet─ârilor (personale) efectuate ├«n Polonia, pornind de la aceste date din dosarul Danei Dumitriu, am descoperit c─â autoarea are traduse dou─â c─âr┼úi ├«n limba polon─â: Duminica mironosi┼úelor, cu titlul Parada hipokrytek (trad. Adam Weinsberg, Pa┼ästwowy Instytut Wydawnicsy, Warszawa, 1988) ┼či Masa Zarafului, cu titlul Biesiada Lichwiarza (trad. Irena Harasimowicz, aceea┼či editur─â, 1975). Din aceste date deducem c─â Irena Harasimovici tradusese Masa Zarafului (├«n 1975) ┼či avea ├«n plan, la moartea Danei Dumitriu, s─â traduc─â o alt─â carte a autoarei, proiect care, se pare, nu a mai fost finalizat.

* * *

├Än perioada ├«n care a fost redactor la revista Secolul 20, afl─âm, prin intermediul "surselor", diferite episoade din redac┼úie, surprinse mai mult sau mai pu┼úin obiectiv. O not─â din 16.09.1985 men┼úioneaz─â c─â Dana Dumitriu se simte bine la redac┼úie pentru c─â ├«i cunoa┼čte pe to┼úi colegii ei(xvii). ├Än 14.01.1986, ├«n acela┼či volum al dosarului, ├«ntr-o convorbire cu Geta Dimisianu, care ├«i poveste┼čte de programul de lucru tip cazarm─â de la Casa Sc├«nteii, Dana Dumitriu spune: "Eu tr─âiesc ├«n paradis", referindu-se la programul ei lejer de la editur─â (ca ore de plecare ┼či de sosire), iar ├«ntr-o scrisoare datat─â ├«n acela┼či an, 1986, adresat─â Marioarei Cantacuzino, Dana Dumitriu se pl├«nge de volumul mare de lucru.
La data de 21.04.1987 s├«ntem martori - ├«ndep─ârta┼úi ┼či nesiguri de veridicitatea celor citite - la ├«ncerc─ârile lui Dan H─âulic─â, ┼×t. Aug. Doina┼č, Geo ┼×erban ┼či ale Danei Dumitriu de a formula un memoriu adresat "unde trebuie" pentru a permite apari┼úia revistei ├«n vechiul format(xviii); lucr─âm cot la cot cu ea (noi ├«n fa┼úa calculatorului, ea reflectat─â pe foi str├«mbe) la preg─âtirea num─ârului festiv 300(xix) al revistei. Sim┼úim prin receptorul telefonului bucuria ei c├«nd afl─â, tot ├«n 1987, sunat─â de H─âulic─â, vestea c─â "revistei Secolul 20 ┬źi s-a acordat marele premiu destinat s─â onoreze cea mai bun─â revist─â consacrat─â artelor ├«n lume, ├«n unanimitate, de c─âtre un juriu interna┼úional reunit sub auspiciile UNESCO, premiu ce va fi remis ├«n cadrul primului festival al Centrului de art─â ┼či cultur─â Pompidou de la Paris.┬╗"(xx)

* * *

Dana Dumitriu a scris un scenariu de teatru (├«n 1986 este consemnat ├«n dosar c─â lucra la acesta) dup─â scrisorile lui Ion Ghica adresate lui Vasile Alecsandri, ┼či nu dup─â romanul Prin┼úul Ghica (dup─â cum ar fi precizat Dana Dumitriu ├«ntr-o discu┼úie din 1.04.1987(xxi)). Piesa ar fi ap─ârut, conform unei note din 7.04.1987, ├«n Caietele Teatrului Na┼úional(xxii), fiind acceptat─â ├«n repertoriul Teatrului Na┼úional, f─âr─â a fi ├«ns─â jucat─â vreodat─â.
Reu┼če┼čte s─â aib─â lini┼čte pentru scris la Sinaia sau la ┼×tef─âne┼čti (Pite┼čti), unde merge cu doamna Po┼čo, mama lui Dorin Tudoran. Afl─âm c─â, la finalul anului 1986, avea conceput un nou roman - "de natur─â liric─â, dar nu se poate apuca s─â-l scrie, deoarece este foarte tracasat─â cu activitatea de la redac┼úie"(xxiii) -, sau o schi┼ú─â de roman, despre care afl─âm dintr-o scrisoare a Danei Dumitriu c─âtre Marioara Cantacuzino, trimis─â ├«n acela┼či an. ├Äntr-o discu┼úie cu Dan Culcer, ascultat─â ┼či transcris─â de informatori la data de 26.05.1987, autoarea i-ar fi spus acestuia c─â "a scris un roman despre un personaj curajos, profesor de francez─â la ┬źSf. Sava┬╗, care ├«n 1840 a fost expulzat pentru participare la un complot ├«mpotriva demnitarului, complot condus de N. Filipescu. Personajul era francma├žon."(xxiv)

Viaţa socială

Evenimentele la care se face referire în diferite discuţii sînt: casele demolate (12.09.1985), tipurile de cavouri din Bellu (23.01.1986), parada modei la Institutul de Arhitectură, prezentată de Doina Levinţa (2.04.1986), explozia de la Cernobîl (6.05.1986), cutremurul din 1986 (3.09.1986), criza de energie (12.03. 1987)(xxv), arestarea lui Andrei Sencovici (23.05.1987), vizita lui Gorbaciov în România (24.05.1987), "greutăţile existente în transportul în comun" (16.06.1987), dărîmarea bisericii Sf. Vineri (22.06.1987)(xxvi).
Temele de discu┼úii abordate cu diferi┼úi vizitatori ├«n perioada 1986-1987 s├«nt: etniile din Rom├ónia, democra┼úia, lipsa libert─â┼úii, rolul intelectualilor ├«n prezent, plec─ârile masive ale cet─â┼úenilor de etnie german─â, teme literare, atmosfera de la redac┼úie, art─â, pictur─â, achizi┼úii de obiecte de art─â, chestiuni gospod─âre┼čti, influen┼úele nefaste ale filmelor de groaz─â asupra tinerilor, felul ├«n care apropia┼úii au reac┼úionat la cutremurul din 1977, teme cotidiene (transport, aprovizionare, lipsa de c─âldur─â din locuin┼úe, lipsa gazului), masonerie, biserica ortodox─â, cazuri de divor┼ú, campania de pres─â dus─â ├«mpotriva romanului lui Octavian Paler (este vorba despre Un om norocos, 1984), ├«n urma c─âreia i s-a intentat proces autorului(xxvii).

Viaţa privată

Familia Danei Dumitriu este cunoscut─â p├«n─â ├«n cele mai mici detalii de c─âtre informatori ┼či cred c─â merit─â re┼úinute datele din consemn─ârile care exist─â despre p─ârin┼úi ┼či despre sora ei. Tat─âl, Dumitriu Ilie, "fiul lui Ioan ┼či Iosefina, n─âscut la 14.XI.1896 ├«n T├«rgu-Mure┼č, de profesie cofetar, ├«n prezent pensionar"(xxviii), a avut "un laborator de cofet─ârie cu desfacere, dup─â care, imobilul fiind na┼úionalizat, a func┼úionat ca, cofetar ├«n cadrul CFR-ului de unde a fost pensionat." Se pare c─â ┼či bunicul ei dinspre tat─â ar fi fost tot cofetar - afl─âm acest detaliu dintr-o discu┼úie ├«ntre Al. Ivasiuc ┼či Nicolae Manolescu, la care particip─â ┼či Dana Dumitriu(xxix). Mama ei, Dumitriu Elena, "fiica lui Anton ┼či Maria, n─âscut─â la 17.08.1899 ├«n Bucure┼čti, este casnic─â", iar sora, Dumitriu Sonia, "n─âscut─â la 23.08.1925 ├«n Bucure┼čti, ...domiciliaz─â ├«mpreun─â cu p─ârin┼úii". Se consemneaz─â ├«n acela┼či loc c─â to┼úi cei trei membri ai familiei s├«nt persoane corecte, respectuoase, lini┼čtite. ├Äntr-o alt─â not─â afl─âm c─â sora ei a murit de cancer ├«n 1973, iar de la aceasta Dana Dumitriu avea un nepot, Bogdan.
O prezen┼ú─â constant─â, ├«n perioada ├«n care se afl─â sub urm─ârire, este mama autoarei, care vine des la ea ┼či o ajut─â la treburile gospod─âre┼čti. Din ultima interceptare a convorbirilor din apartamenul Danei Dumitriu, din 16.10.1987, dup─â moartea acesteia, afl─âm c─â Nicolae Manolescu, Mircea T─ân─âsescu (v─ârul autoarei) ┼či mama acesteia "fac o clasificare a dosarelor ┬źDoinei┬╗, precum ┼či a manuscriselor acesteia"(xxx), iar Nicolae Manolescu "promite c─â se va ocupa de problemele ce privesc activitatea literar─â a ┬źDoinei┬╗, afirm├«nd c─â-i va ┼úine la curent cu toate publica┼úiile care vor face referire la ┬źDoina┬╗."(xxxi) De asemenea, afl─âm inten┼úiile mamei autoarei, exprimate dup─â plecarea lui Nicolae Manolescu din apartament, de a-i ├«ncredin┼úa acestuia "p─âstrarea ┼či publicarea documentelor literare ale "Doinei"."(xxxii)

* * *

Conform informa┼úiilor disparate din cele patru volume, reiese c─â rela┼úia cu Nicolae Manolescu s-ar fi derulat ├«ntre 1970/1971 (├«n 1973 locuiau ├«mpreun─â) ┼či 1985/1986.
Rela┼úia cu Nicoale Manolescu este surprins─â pe larg ├«n volumul nr. 4 al dosarului (13.08.1971-16.06.1975); ├«n perioada c├«nd locuiau ├«mpreun─â citeau, ├«┼či citeau unul altuia anumite articole, le discutau, aveau invita┼úi. O descoperim pe Dana Dumitriu ├«ncerc├«nd s─â se desprind─â de influen┼úa lui Nicolae Manolescu. Vorbind, ├«n 13.04.1973, cu Nicolae Damian, Dana Dumitriu i-ar fi spus acestuia c─â "├«i este foarte greu pentru c─â ├«nainte de a scrie a discutat (despre carte) cu dl Manolescu ┼či acum e dificil s─â selecteze din tot ce au discutat p─ârerile sale personale."(xxxiii)
Re┼úinem o atmosfer─â de lucru, cu mult─â lini┼čte - timp ├«n care probabil cei doi citeau -, cu activit─â┼úi gospod─âre┼čti diminea┼úa, cu plec─ârile lui Nicolae Manolescu la facultate, cu vizitele unor prieteni ┼či discu┼úiile ├«n care s├«nt notate ├«n special interven┼úiile lui Nicolae Manolescu, dar ┼či discu┼úiile celor doi pe teme literare. Desigur, ├«n dosar se reg─âse┼čte frecvent concep┼úia conform c─âreia Dana Dumitriu ar fi fost inhibat─â de personalitatea lui Nicolae Manolescu, c─â ar fi r─âmas mereu ├«n umbra lui; sursa "┼×erb─ânescu" d─â o astfel de not─â ├«n data de 18.10.1973: "Dana Dumitriu confiinduse sursei, a recunoscut c─â are fa┼ú─â de so┼úul ei [nelegitim, n. m.] un sentiment de inferioritate, se simte umbrit─â de volubilitatea, inteligen┼úa ┼či clarviziunea acestuia, calit─â┼úi care lovesc ├«n amorul ei propriu, diminu├«ndu-i orgoliul ┼či impresia bun─â ce o avea despre sine ca scriitoare."(xxxiv) Mai multe detalii s├«nt cuprinse ├«n volumele al 2-lea ┼či al 3-lea, din perioada de dup─â desp─âr┼úirea lor. Dintr-o convorbire telefonic─â cu Irena, afl─âm c─â la data de 12.09.1985(xxxv) cei doi nu mai erau ├«mpreun─â, dar c─â au continuat s─â comunice pe teme literare sau legate de lumea literar─â. Nicolae Manolescu o suna pe Dana Dumitriu s─â se intereseze de s─ân─âtatea ei, s─â o felicite pentru diferite premii, a vizitat-o pentru a vorbi despre arestarea lui Andrei Sencovici (mai 1987) sau despre satele r─âmase goale - respectiv plec─ârile cet─â┼úenilor de na┼úionalitate german─â(xxxvi) -, ├«ns─â dincolo de dialogurile relatate de supraveghetori, ghicim zbuciumul din spatele cuvintelor. Autoarea se confeseaz─â la un moment dat, ├«n 6.03. 1987, spun├«nd "c─â Nicolae Manolescu a marcat-o at├«t de puternic, ├«nc├«t ea nu mai vede posibilitatea de a-┼či mai reface o existen┼ú─â al─âturi de un b─ârbat."(xxxvii)
De┼či ├«n volumul 1 al dosarului Securitatea ├«ntocme┼čte o list─â cu "concubinii" Danei Dumitriu, de┼či turn─âtorii o numesc "femeie de moravuri u┼čoare" ┼či ├«i realizeaz─â un portret care s─â se potriveasc─â acestei sintagme, discu┼úiile pe care le poart─â cu b─ârba┼úii din via┼úa ei, mai mult sau mai pu┼úin importan┼úi, spontaneitatea ei, onestitatea ├«n discu┼úiile despre ei cu Geta Dimisianu sau Floren┼úa Albu dezv─âluie contrariul. "Curtezanii" din perioada 1986-1987 s├«nt consemna┼úi a fi fost Petre S─âlcudeanu, Bujor Nedelcovici, Leon Talp─â, George Arion.

* * *

├Än ├«ncercarea de a identifica sl─âbiciunile fizice ale Danei Dumitriu ┼či p─âr┼úile corpului prin care durerile, fr─âm├«nt─ârile ┼či nemul┼úumirile au somatizat, am realizat o incursiune ├«n cele patru volume.
├Än anumite perioade, se pare c─â a suferit de insomnii: lua somnifere dup─â desp─âr┼úirea de Nicolae Manolescu (conform unei note din 12.09.1985)(xxxviii), ├«i erau trimise medicamente din Fran┼úa, de la Oana ┼či Rodica (probabil pentru a ┼úine ├«n fr├«u acel "├«nceput de cancer", cum este consemnat ├«n 24. 09.1985(xxxix); este suspectat─â de un ├«nceput de cancer ┼či ├«ntr-o adres─â din data de 3. 08.1983(xl)), e depistat─â cu ulcer (20.06 .1986)(xli), are grip─â ├«n repetate r├«nduri, lombosciatic─â (7.04.1987)(xlii), acces de tuse alergic─â (19.03.1987)(xliii) cauzat─â de o alergie la h├«rtie sau la pisoi, o criz─â de sciatic─â (5-6.09.1987)(xliv); a mers (├«n data de 17. 09.1987(xlv)) la ┼×tef─âne┼čti pentru a face infiltra┼úii cu Diprofos (un anestezic local cu eliberare prelungit─â ┼či efect de durat─â - 4-6 luni -, care se administreaz─â ├«n dureri de oase sau reumatice, contraindicat pentru cancer) care, noteaz─â ├«n cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â informatorii, ar fi fost contraindicate. Este men┼úionat─â ┼či o opera┼úie ├«nainte de deces.
Decesul Danei Dumitriu este consemnat (în raportul final de închidere a dosarului acesteia, întocmit în data de 17.02.1988) în data de 12 octombrie 1987, "în urma unei intervenţii chirurgicale"(xlvi), fără a se mai da alte detalii.

* * *

Cererea Danei Dumitriu c─âtre ministrul de Interne Gheorghe Homo┼čtean, dactilografiat─â de autoare, este un document autentic ┼či extrem de valoros. Este o cerere (datat─â 25 august 1985, Bucure┼čti) aparent banal─â, pentru rezolvarea unei situa┼úii la care nu s-au putut g─âsi solu┼úii, ambi┼úia ┼či dorin┼úa ei de a-i fi respectate drepturile fiind mobilurile care au f─âcut-o s─â se adreseze ministrului. Dana Dumitriu dorea s─â cumpere ├«n 1985 un apartament cu dou─â camere ├«n Bd-ul Ghe. Magheru 29, et. 7 ┼či, din cauze neclare, nu ├«i era eliberat─â o adeverin┼ú─â necesar─â acestei tranzac┼úii. Cererea are ├«n prima parte consisten┼úa unui CV: "M─â numesc Dana Dumitriu, s├«nt membr─â a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialist─â Rom├ónia din 1970, am publicat zece c─âr┼úi de proz─â ┼či critic─â literar─â, am fost onorat─â cu premii ale Uniunii Scriitorilor, ale Asocia┼úiei Scriitorilor din Bucure┼čti ┼či ale unor reviste, am semnat ┼či semnez rubrici de critic─â literar─â la Rom├ónia literar─â, Arge┼č ┼či am colaborat la aproape toate revistele din ┼úar─â. Din august 1968 p├«n─â la sf├«r┼čitul anului 1984 am fost redactor la Rom├ónia literar─â, iar de la 1 ianuarie 1985 s├«nt redactor la revista Secolul 20."(xlvii) Urm─âtorul citat selectat iese at├«t din tiparul unei cereri, cu at├«t mai mult din cel al unui CV, deoarece con┼úine o emo┼úionant─â trecere de la invocarea Bucure┼čtiului din trecut, cuprins cu dragoste ├«n c─âr┼úile ei, la cel din prezent care, prin sistemul s─âu, ├«i refuz─â dreptul de a locui unde dore┼čte: "Tovar─â┼če Ministru, s├«nt n─âscut─â ├«n Bucure┼čti, tr─âiesc aici de 42 de ani, am scris despre acest ora┼č cu dragoste ├«n c─âr┼úile mele pentru c─â este ┼či va fi spa┼úiul meu de existen┼ú─â, dar s├«nt obligat─â acum s─â ├«n┼úeleg c─â, din motive ce nu-mi s├«nt cunoscute, nu am dreptul s─â stau unde doresc ├«n Bucure┼čti." Hot─âr├«rea ei, exprimat─â ├«n finalul cererii, de a se adresa tovar─â┼čului Nicolae Ceau┼čescu, ├«n cazul ├«n care nu i se va acorda acest drept, uime┼čte. Dintr-o informa┼úie din 1986, afl─âm c─â Dana Dumitriu s-ar fi mutat ├«ntr-un apartament central, ├«ns─â este vorba despre apartamentul din str. Dionisie Lupu, ceea ce ne dovede┼čte c─â cererea ei nu a dat rezultate.

* * *

Dintre preocup─ârile de zi cu zi, amintesc mutarea ├«n strada Dionisie Lupu, discu┼úii despre mod─â, animale de cas─â, motanul ei Red, horoscop; uneori f─âcea medita┼úii, cur─â┼úenie sau gimnastic─â, cro┼četa un pulover, era revoltat─â de ├«nt├«rzierea salariului, preg─âtea masa de s─ârb─âtoarea "Duminica mironosi┼úelor"(xlviii), avea invita┼úi de s─ârb─âtoarea mucenicilor, spun├«nd cu alt─â ocazie: "Nu va fi mas─â mare, doar friptur─â ┼či mucenici ("baza s├«nt mucenicii, c─â ┼či noi s├«ntem mucenici.")"(xlix) ├Ä┼či servea musafirii cu dulciuri ┼či coniac, cu sendvi┼čuri ┼či ceai, cu cafea; a cerut unei colege re┼úeta de pizza, g─âtea iahnie de fasole. Aceste c├«teva detalii dezv─âluie o alt─â Dana Dumitriu; o vedem pu┼úin ├«n banalitatea de zi cu zi, implicat─â ├«n preocup─âri cotidiene.

* * *

Darurile primite - ┼či ├«nregistrate de vigilen┼úa serviciilor secrete - spun c├«te ceva despre preocup─ârile Danei Dumitriu; una dintre aceste preocup─âri a fost cro┼četatul (prime┼čte mohair de la Mircea Scarlat(l)). Cafeaua trimis─â din SUA de Cora Tudoran(li) trimite la greut─â┼úile ┼či umilin┼úele acelor vremuri ├«n care cafeaua era un dar nepre┼úuit. Grija ┼či afec┼úiunea prietenelor ajung la noi ┼či prin intermediul darurilor consemnate de informatori: ceai medicinal pentru stomac de la Geta(lii), un trandafir ├«n ghiveci tot de la ea(liii).
Cele patru volume ale dosarului de urm─ârire informativ─â al Danei Dumitriu ┼čocheaz─â ├«n anumite note prin violen┼úa acuzelor sau a portretului realizat scriitoarei, aduc m─ârturii trunchiate despre reac┼úiile Danei Dumitriu ├«n anumite contexte, r─âm├«n├«nd totodat─â un document extrem de util ├«n m─âsura ├«n care informa┼úiile pot fi verificate sau, cel pu┼úin, separate de balastul ad─âugat de informatori din dorin┼úa de a-┼či ├«ndeplini norma.

Acest articol a fost realizat prin Programul Opera┼úional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (SOP HRD), ID76945 ┼či finan┼úat de Fondul Social European ┼či de Guvernul Rom├óniei.


___________________
i Florian Banu, "Adev─âr ┼či fic┼úiune ├«n documentele Securit─â┼úii", ├«n Analele ┼čtiin┼úifice ale Universit─â┼úii "Alexandru Ioan Cuza" din Ia┼či, tom LI, 2005, pp. 375-392; http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/arhiva_securitatii/Adevar%20si%20fictiune.pdf.
ii Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol.1, f. 1.
iii Ibidem, f. 171.
iv Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 1, f. 45 ("Dosarul este lucrat sub orice a┼čtept─âri. De la data deschiderii nu a┼úi ob┼úinut nici o informa┼úie, de┼či cazul este de importan┼ú─â major─â." - 30.03.1986).
v Florian Banu, op. cit., pp. 375-392.
vi Despre identitatea acestei surse afl─âm mai multe indicii ├«n Gabriel Andreescu, C─ârturari, opozan┼úi ┼či documente. Manipularea Arhivei Securit─â┼úii, Polirom, 2013, p. 269 - "informatoarea ┬źRuxandra┬╗, secretar─â de redac┼úie la Rom├ónia literar─â".
vii Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 3, ff. 52-55 - ├«n aceste pagini e reprodus dialogul dintre cei doi (Dana Dumitiru ┼či dr.T├«njal─â); acest doctor era "un mare admirator al S─âpt─âm├«nii ┼či al curajului lui Vadim Tudor" (f. 56); iar ├«n vol. 3, 4.02.1986, ff. 56-58, se afl─â confesiunea Danei Dumitriu c─âtre Geta Dimisianu despre discu┼úia purtat─â cu acest doctor.
viii Ibidem, vol. 1, f. 99.
ix Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 1, f.1.
x Ibidem, f. 40.
xi Ibidem, f. 105.
xii Ibidem, f. 106.
xiii Ibidem, f. 13 - "lipsa unei viziuni pozitive a societ─â┼úii contemporane ┼či prin inaderen┼úa, izolarea personajelor fa┼ú─â de actualitate."
xiv Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 1, f. 1 - "Romanul a fost de asemenea respins pentru virulen┼úa atacurilor la adresa presei ┼či viziunea sumbr─â lipsit─â de perspectiv─â la adresa evolu┼úiei eroilor, care tr─âiesc izola┼úi ┼či nu se pot adapta societ─â┼úii socialiste contemporane."
xv Ibidem, f. 106.
xvi Ibidem, vol. 3, f. 184.
xvii Ibidem, f. 9.
xviii Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 2, ff. 23-26.
xix Ibidem, f. 36.
xx Ibidem, f. 87.
xxi Ibidem, f. 2.
xxii Ibidem, f. 7.
xxiii Ibidem, vol. 3, f. 223.
xiv Ibidem, vol. 2, f. 66.
xxv Ibidem, vol. 3, (în ordine) f. 4, f. 37, f. 100, f. 118, f. 174, f. 338.
xxvi Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 2, (în ordine) f. 51, f. 55, f. 83, f. 85.
xxvii Georgeta Dimisianu (http://www.zf.ro/ ziarul-de-duminica/georgeta-dimisianu-v-paler-quot-prefer-sa-disper-langa-ai-mei-quot-3054 671/): "Un om norocos a avut parte de procese publice, desf─â┼čurate dup─â urm─âtorul tipic: se mobilizau oamenii ├«ntr-o sal─â ┼či se ridica un muncitor sau altul, spun├«nd c├«t de periculoas─â este respectiva carte. Numai c─â, la Ia┼či, procesul s-a transformat ├«n altceva, studen┼úii neaccept├«nd s─â atace romanul; un asemenea proces public a avut loc ┼či la Bucure┼čti, iar ├«n revista Contemporanul, romanul a fost aproape lin┼čat. Un dosar ├«ntreg se poate face din acest moment ├«ngrozitor. Era a doua jum─âtate a anilor '80, iar realitatea devenise din ce ├«n ce mai complicat─â."
xxviii Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 1, f. 7.
xxix Ibidem, vol. 4, f. 13.
xxx Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 2, f. 154.
xxxi Ibidem.
xxxii Ibidem, f. 155.
xxxiii Ibidem, vol. 4, f. 39.
xxxiv Ibidem, vol. 1, f. 23.
xxxv Ibidem, vol. 3, f. 6.
xxxvi Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 2, f. 54.
xxxvii Ibidem, vol. 3, f. 326.
xxxviii Ibidem, f. 6.
xxxix Ibidem, f. 11.
xl Ibidem, vol. 1, f. 130.
xli Ibidem, vol. 3, f. 140.
xlii Ibidem, vol. 2, f. 8.
xliii Ibidem, vol. 3, f. 334.
xliv Ibidem, vol. 2, f. 139.
xlv Ibidem, f. 141.
xlvi Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 1, f. 196.
xlvii Ibidem, ff. 136-139.
xlviii Ibidem, vol. 3, f. 121.
xlix Arhiva CNSAS, Fond Informativ, Dosar nr. I 143879, vol. 3, f. 325.
l Ibidem, f. 30.
li Ibidem, f. 94.
lii Ibidem, f. 137.
liii Ibidem, f. 226.

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.