Pe urmele lui Br├óncu┼či

22 noiembrie 2013
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 88, septembrie 2013)

Serge Fauchereau este autorul unui num─âr impresionant de studii de istorie literar─â ┼či monografii consacrate unor arti┼čti moderni ┼či contemporani. Animat de un temperament de explorator ┼či preocupat s─â fac─â dreptate unor fenomene sau teritorii ignorate, scrie despre avangardele europene, dar se intereseaz─â ├«n egal─â m─âsur─â de "pictorii revolu┼úionari mexicani", de modernismul scandinav, de artele plastice din Polonia, Rom├ónia sau din ┼ó─ârile Baltice. Introduce ├«n Fran┼úa poezia american─â contemporan─â prin antologia 41 po├Ętes am├ęricains d'aujourd'hui (1970), care, tradus─â ┼či editat─â ├«n rom├óne┼čte cu titlul Introducere ├«n poezia american─â (1974), a influen┼úat decisiv orientarea poe┼úilor optzeci┼čti. Sur les pas de Brancusi. De T├«rgu Jiu ├á Philadelphie, via l'impasse Ronsin, Editura Hermann, 2013 (prima edi┼úie, 1995, Cercle d'art), prezentat─â de autor ca un jurnal de c─âl─âtorie sub semnul lui Br├óncu┼či, combate cu argumente judicioase o serie de cli┼čee persistente, stabilite de-a lungul vremii ├«n leg─âtur─â cu opera ┼či personalitatea artistului.

Br├óncu┼či - profet ├«n ┼úara lui?

Opera lui Br├óncu┼či a inspirat de aproape un secol un num─âr impresionant de comentarii, analize, studii, monografii. F─âr─â a l─âsa deoparte contribu┼úiile devenite referin┼úe inconturnabile semnate de Friederich Teja Bach, Carola Giedion Welcker, Sidney Geist ┼či, mai recent, Margit Rowell, o aten┼úie special─â merit─â cele care ┼či-au asumat rolul aparent modest, aparent nespectaculos, de documentare riguroas─â asupra genezei ┼či evolu┼úiei operelor, dar ┼či a biografiei artistului, a rela┼úiilor sale complexe cu artele ┼či cu arti┼čtii pe care i-a cunoscut. Intr─â ├«n aceast─â categorie Br├óncu┼či ├«n Rom├ónia de Barbu Brezianu (1974, 1976, 2006, ultima la Editura All), document de referin┼ú─â pentru domeniul enun┼úat ├«n titlu, Brancusi de Pontus Hulten, Natalia Dumitresco, Alexandre Istrati (Flammarion, 1986), cea mai complet─â contribu┼úie documentar─â. Volumul din 2003, La Dation Brancusi, dessins et archives, publicat de Centrul Pompidou ┼či ├«ngrijit de Marielle Tabart ┼či Doina Lemny, pune ├«n circuitul public arhivele aflate anterior ├«n posesia mo┼čtenitorilor. El a furnizat substan┼úa c─âr┼úii Br├óncu┼či inedit. ├Änsemn─âri ┼či coresponden┼ú─â rom├óneasc─â, edi┼úie de Doina Lemny ┼či Cristian-Robert Velescu (Humanitas, 2004). ├Än aceea┼či categorie pot fi incluse Les Cahiers de l'atelier Brancusi editate de Centrul Pompidou ┼či coordonate de Marielle Tabart ┼či Doina Lemny - 7 volume publicate, fiecare ├«n parte trat├«nd monografic ┼či cvasi-exhaustiv una din operele sculptorului, cu diferitele ei variante.
Serge Fauchereau, cum anun┼ú─â ├«nc─â din titlu ┼či cum precizeaz─â ├«n notele preliminare, public─â un fel de jurnal ┼úinut pe timpul ┼čederii ├«n Rom├ónia, ├«n iulie ┼či august 1994, completat cu note ┼či reflec┼úii dup─â o nou─â vizit─â ├«n cartierul Montparnasse ┼či consultarea unora din c─âr┼úile scrise anterior despre Br├óncu┼či. "Aceast─â carte - ne previne autorul - nu e chiar o monografie Br├óncu┼či; este mai cur├«nd relatarea unui periplu ├«n Rom├ónia ┼či la Paris ├«n locuri v─âzute prin prisma unei pasiuni, aceea a sculpturii. Bazat─â pe o experien┼ú─â tr─âit─â, cartea ├«nregistreaz─â toate solicit─ârile ├«nt├«lnirilor ┼či coinciden┼úelor formale sau tematice, sfid├«nd ideile primite asupra personalit─â┼úii ┼či operei sculptorului. Ea propune mai multe ├«ntreb─âri dec├«t posibile r─âspunsuri."
├Än Rom├ónia, Serge Fauchereau merge, bine├«n┼úeles, la T├«rgu Jiu ┼či ├«n satele din Oltenia, la m─ân─âstirile Horezu, Tismana, Putna ┼či Bistri┼úa, Vorone┼ú ┼či Humor, viziteaz─â muzeele de art─â din Bucure┼čti ┼či Cluj, din Craiova, Oradea ┼či Chi┼čin─âu, ├«l intereseaz─â Muzeul de arheologie din Constan┼úa ┼či cel de etnografie din Tulcea, Muzeul satului din Bucure┼čti ┼či Muzeul lemnului de la C├«mpulung Moldovenesc, atent la formele ┼či manifest─ârile intrate ├«n orizontul culturii rom├óne ┼či la posibilele asocieri cu opera sculptorului. Men┼úioneaz─â ├«nt├«lnirile ┼či discu┼úiile cu scriitori ┼či intelectuali rom├óni, Ion Pop ┼či Aurel R─âu la Cluj, Gellu Naum la Comana, Gheorghe Cr─âciun ┼či Alexandru Mu┼čina la Bra┼čov, Mircea Tomu┼č la Sibiu, Barbu Brezianu, Dan H─âulic─â ┼či Eugen Simion. De altfel, Serge Fauchereau introduce ├«n sistemul s─âu de referin┼úe un num─âr important de autori rom├óni, din ┼úar─â sau stabili┼úi ├«n str─âin─âtate: V.G. Paleolog, Petru Comarnescu, Mircea Eliade, Matila Ghyka, Perpessicius, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, ┼×tefan ┼či Sorana Georgescu-Gorjan, Constantin Noica, Dan Grigorescu, Ion Pogorilovschi ┼či Constantin Prut.
Br├óncu┼či - profet ├«n ┼úara lui? S-ar putea spune, ┼úin├«nd cont de primirea entuziast─â de care s-a bucurat ├«n mediile avangardiste. Cu ocazia expozi┼úiei interna┼úionale din 1924, revista Contimporanul i-a consacrat un num─âr special, Marcel Iancu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Sa┼ča Pan─â au scris cu admira┼úie despre el, Maxy compune un tablou ├«n manier─â constructivist─â ├«n care portretul artistului este ├«nconjurat de mai multe opere ale sale, Fondane ├«i consacr─â un eseu ├«n francez─â, Jacques Herold, Victor Brauner ┼či Tristan Tzara ├«l frecventeaz─â la Paris. Pe de alt─â parte, Br├óncu┼či are posibilitatea de a realiza ├«n Rom├ónia un proiect major la care a lucrat timp de mai multe decenii, Coloana f─âr─â sf├«r┼čit. Inten┼úia lui de a ridica un asemenea monument la Chicago, a┼čadar ├«n ┼úara care i-a adus consacrarea interna┼úional─â ┼či unde a avut primii colec┼úionari de anvergur─â, nu s-a putut materializa. Complexul de la T├«rgu Jiu, care include Coloana f─âr─â sf├«r┼čit ┼či Masa t─âcerii, r─âm├«ne deci cel mai aproape de ambi┼úiile lui.

Cioban din Carpa┼úi ┼či campion al avangardelor

Serge Fauchereau distinge, ├«n linii mari, ├«n exegeza consacrat─â lui Br├óncu┼či, dou─â tendin┼úe responsabile ├«n egal─â m─âsur─â de vehicularea unor cli┼čee reduc┼úioniste. Critica "folcloric─â" (folkloriste ├«n francez─â, cu o ap─âsat─â tent─â ironic─â) stabile┼čte o filia┼úie direct─â ├«ntre opera lui Br├óncu┼či ┼či universul culturii populare, ├«n special oltene┼čti. Critica "avangardist─â" orienteaz─â cercetarea c─âtre arta neagr─â ┼či modernist─â. Aceast─â a doua tendin┼ú─â este explicabil─â prin proximitatea lui Br├óncu┼či de mediile avangardiste. Introduc├«nd "artele primitive" ├«n spa┼úiul culturii occidentale, avangardele puneau ├«n aplicare programul revolu┼úionar de r─âsturnare a valorilor stabilite ┼či de explorare a unor limbaje eliberate de constr├«ngerile ra┼úionale. Suprarealismul credea c─â actului crea┼úiei i se poate restitui capacitatea de interven┼úie asupra realului, proprie magiei. Statuetele ┼či m─â┼čtile provenite din Africa, Oceania ┼či cele dou─â Americi, omologate ca art─â ├«n Occident, s├«nt, de fapt, objets d'envo├╗tement cu virtu┼úi opera┼úionale. Pe aceast─â latur─â, Br├óncu┼či poate fi apropiat de practica artizanilor anonimi din culturile primitive. El chiar ├«i declara sculptorului Emile Gilioli (citat de Serge Fauchereau) c─â sculptura bun─â are darul de a vindeca. Mentalitate magic─â sau o metafor─â pentru func┼úia de catharsis a artei? ├Än ├«nsemn─ârile manuscrise r─âmase de la el - scrise cu o ortografie aproximativ─â sau de-a dreptul fantezist─â (dovada pu┼úinului interes purtat acestui limbaj ┼či conven┼úiilor sale) -, Br├óncu┼či propune pentru arta lui cuv├«ntul beaunheur. Inven┼úie sau gre┼čeal─â involuntar─â, vocabula reune┼čte beau ┼či bonheur. Dintre cei care l-au frecventat pe Br├óncu┼či, Tristan Tzara ┼či Victor Brauner s-au interesat ├«ndeaproape de artele primitive. Primul, ├«nc─â din 1916, c├«nd introduce ├«n manifest─ârile de la Cabaret Voltaire sugestii din texte africane, malga┼če ┼či oceaniene. Tzara va compune o serie de po├Ęmes n├Ęgres ┼či va scrie despre artele primitive mai multe texte reunite ├«n volumul D├ęcouverte des arts premiers (Paris, Hazan, 2006, volum ├«ngrijit de Marc Dachy). Victor Brauner se considera ├«n rezonan┼ú─â cu mentalitatea primitiv─â. "Civiliza┼úiile m-au copiat, nu-i a┼ča?", spune ├«ntr-un interviu la televiziunea francez─â ├«n leg─âtur─â cu felul ├«n care se raporteaz─â la acest fenomen. Adeptul unui tip de determinism magico-estetic, ├«n toat─â opera sa (tablouri, desene, sculpturi, obiecte), Victor Brauner, ├«mpins de necesitatea de a se situa ├«n continuitate cu sursele ancestrale, definit─â de el ca tropism totemic, lucreaz─â la restaurarea comunic─ârii dintre art─â ┼či magie. ┼×i Tzara, ┼či Brauner au constituit colec┼úii personale de art─â primitiv─â.
Cli┼čeul lansat de a┼ča-zisa critic─â folcloric─â este "Br├óncu┼či - cioban din Carpa┼úi". Cu variantele "├«n┼úeleptul cioban din Carpa┼úi", "┼ú─âranul din Carpa┼úi", "┼ú─âranul rom├ón", el este repetat p├«n─â la sa┼úietate de Ionel Jianou ├«n monografia Brancusi (Paris, Arted, 1963): "Pentru a ├«n┼úelege opera a┼ča-zis inaccesibil─â a lui Br├óncu┼či, trebuie plecat de la o constatare foarte simpl─â: el a fost ┼či a r─âmas toat─â via┼úa un ┼ú─âran din Carpa┼úi." Preluat de Paul Morand, Jean Cassou ┼či mul┼úi al┼úii, acest cli┼čeu, ca oricare altul, nu poate acoperi dec├«t o realitate superficial─â, este de p─ârere Serge Fauchereau: "Omul era simplu ├«n comportament, ├«n vestimenta┼úie, ├«n obiceiuri, dar aceast─â imagine era ├«n┼čel─âtoare, ca orice adev─âr superficial. Am oarecari ├«ndoieli asupra simplit─â┼úii fundamentale ┼či a culturii doar ┼ú─âr─âne┼čti a unui om ├«nconjurat de Duchamp, L├ęger ┼či Erik Satie, care-i are ca vizitatori asidui pe Tristan Tzara, Ezra Pound ┼či Man Ray ┼či a c─ârui bibliotec─â con┼úine poeme de Blaise Cendrars, tratate filozofice de Henri Bergson, opere matematice de Henri Poincar├ę, clasici greco-latini ┼či opera misticului tibetan Milarepa."
Absolutizarea criteriului identitar este un exces reduc┼úionist ca oricare altul. ├Än 1922, particip├«nd la o mo┼úiune colectiv─â ├«n favoarea lui Tristan Tzara, c─âruia Andr├ę Breton ├«i repro┼čase originea str─âin─â, Br├óncu┼či scria: "├Än art─â nu exist─â str─âini." Propozi┼úie devenit─â celebr─â ┼či care semnific─â tocmai abolirea referin┼úei identitare. R─âspunz├«nd ├«n 1925 unui chestionar ├«n care i se cerea, printre altele, na┼úionalitatea, Br├óncu┼či formula astfel: "Terrestre, humaine, esp├Ęce blanche". Br├óncu┼či anticipa gestul din 1948 al lui Victor Brauner, care, amenin┼úat cu expulzarea din Fran┼úa pe motive identitare - evreu rom├ón -, ┼či-a construit un obiect apotropaic dup─â modelul unui pa┼čaport, numit de el S├ęsame Cryptographique. La rubrica Na┼úionalitate, artistul noteaz─â: "Subversive et bor├ęale". Componenta ludic─â e evident─â la am├«ndoi, dar jocul e limbajul secund care convine expresivit─â┼úii artistice.
C├«t prive┼čte sursele operei lui Br├óncu┼či, eventualele modele ┼či influen┼úe, eseistul francez prefer─â s─â vorbeasc─â despre motiva┼úie interioar─â, despre c─âut─âri formale, despre intersec┼úii, coinciden┼úe, ├«nt├«lniri, reminiscen┼úe mai mult sau mai pu┼úin con┼čtiente. Serge Fauchereau respinge ├«n egal─â m─âsur─â at├«t excesele recuper─ârilor intempestive (Paleolog, Jianou), c├«t ┼či pe acelea ale interpret─ârilor avangardist-universaliste. Tendin┼úa din urm─â este ilustrat─â de Ezra Pound care, ├«ntr-un text din 1952, explic─â de ce preferin┼úele lui au trecut de la Joyce la Br├óncu┼či: ├«n timp ce romanul Ulise al lui Joyce reprezint─â trecutul, fiind o oper─â de conota┼úii bazat─â pe opere preexistente, opera lui Br├óncu┼či creeaz─â noutatea ┼či este orientat─â c─âtre viitor.
Br├óncu┼či este un artist modern. Dar modernitatea ia uneori c─âi ocolite ┼či imprevizibile, precum aceast─â izbucnire de forme primordiale ├«n plin─â agita┼úie avangardist─â. Fiin┼úe, obiecte sau pur ┼či simplu "lucruri", aceste crea┼úii s├«nt tot at├«tea abstrac┼úiuni transpuse ├«n materie. Ele se comport─â ca ┼či cum ar fi cuvinte, silogisme, idei sau concepte. Forma este o stare de agregare a universului, ├«n diversitatea manifest─ârilor sale, iar artistul este el ├«nsu┼či o tr─âs─âtur─â de unire ├«ntre timpul s─âu ┼či izvoarele ├«ndep─ârtate ale cunoa┼čterii. "Arta" - scrie Serge Fauchereau - "este asemenea unui iceberg: partea vizibil─â este crea┼úia artistului; ├«n profunzimi se afl─â o copil─ârie, o lung─â preistorie mai mult sau mai pu┼úin confuz─â, mai mult sau mai pu┼úin con┼čtient─â. Sub orice Jeune fille sophistiqu├ęe se afl─â o Venus paleolitic─â."

* * *

├Änainte de a ajunge la punctul terminus al periplului - Atelierul lui Br├óncu┼či, Opera Magna a artistului, reconstituit de statul francez ├«n cl─âdirea special amenajat─â de l├«ng─â Centrul Pompidou -, autorul trece ├«nc─â o dat─â prin cimitirul Montparnasse. P├«n─â la morm├«ntul lui Br├óncu┼či alte nume ├«i ies ├«n cale: Ionesco ├«ntre Littr├ę ┼či Larousse, Soutine, Sartre, Simone de Beauvoir, Baudelaire ┼či Zadkine, Tzara, Beckett, Man Ray. La mai pu┼úin de o sut─â de metri de morm├«ntul lui Br├óncu┼či - opera lui, Le Baiser, ├«mbr─â┼úi┼čarea etern─â, ca dep─â┼čire a mor┼úii prin iubire. Br├óncu┼či printre ai s─âi.

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.