Plaja de carte

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 87, august 2013)

Povesteam, în ultimul articol, că cititul pe plajă poate dăuna grav nervilor, dacă nu e făcut pe plaja potrivită. Adică una destinată cititorilor. Aveam să găsesc un asemenea colţ de plajă chiar pe litoralul românesc, mai exact la Vama Veche, unde de cîteva luni a apărut, direct pe plajă, o bibliotecă - un refugiu nesperat de gălăgia estivală. Cei care au avut această idee sînt doi tineri bucureşteni - Anda Runtag şi Adrian Gurlea.
Am întrebat-o pe Anda Runtag, pe scurt, de ce acest proiect şi de unde ideea.
"Pentru că, de obicei, ţi se termină cartea în mijlocul concediului, sau o uiţi în cameră şi e greu să ajungi înapoi după ea. Sau pur şi simplu uiţi să iei o carte cu tine. Şi, mai ales, pentru că era din ce în ce mai greu să găseşti un loc unde să te simţi bine la mare, unde să uiţi de probleme şi să reuşeşti să te relaxezi cu adevărat. Aşa că ne-am gîndit să nu cedăm în faţa celor care ne ocupă spaţiul, ci să încercăm să "luptăm" cu aceleaşi arme. Aşa că am inventat Plaja de carte."
Despre cum s-a derulat proiectul, cît timp le-a luat şi cine le-au fost partenerii, Anda Runtag povesteşte că "s-a construit, de fapt, foarte repede. Pentru că ideea a apărut tîrziu - la începutul lunii aprilie, a trebuit să ne mişcăm extrem de repede, cu toate detaliile tehnice. Cînd am participat la licitaţia de la Apele Române, pentru concesionarea plajei, cei de acolo au spus că sîntem "nebunii ăia cu biblioteca". Nu au crezut că vom reuşi să o facem. Acum ne vizitează cu mare plăcere."
Despre bibliotecă mai aflu că iniţial "s-a vrut a fi construită din donaţii, dar cum în primele zece zile am primit zece cărţi de la prieteni foarte apropiaţi, am încercat să găsim o editură sau o librărie care să ne devină partener. Din fericire, cei de la Editura Litera au fost foarte deschişi şi acum avem mai mult de 300 de titluri din colecţii foarte variate."
Pe lîngă rolul de bibliotecă, mi se spune că Plaja de carte înseamnă şi un proiect "educativ-cultural complex, în cadrul căruia vom avea piese de teatru, expoziţii şi workshop-uri. De exemplu, spectacolul de teatru din 24 august - susţinut de Cristi Iacob, Ilinca Goia, Gabi Iacob şi Valentin Bichir."
Întreb cum "funcţionează" o asemenea bibliotecă de plajă. Există taxe, abonamente, există sancţiuni pentru nepredarea cărţilor?
"Biblioteca funcţionează în cel mai simplu mod posibil. Vii, te uiţi prin rafturi şi alegi ce vrei să citeşti. Completezi o fişă cu numele, numărul de telefon şi adresa de e-mail, semnezi, după care eşti liber să ieşi în cea mai mare sală de lectură!"
Despre taxe mi se spune că nu se plăteşte nimic, nu trebuie lăsat buletin, "îi credem pe oameni pe cuvînt că ne dau numărul de telefon adevărat. Am avut cîţiva care au plecat cu cărţile şi nu au lăsat un număr de telefon real, dar puţini. Îmi place să cred că au făcut-o pentru că şi-au dorit cartea respectivă foarte tare şi nu o puteau avea altfel."
Despre cărţile preferate, cel mai des cerute... "nu există o regulă. Avem cărţi de la Nichita Stănescu sau Minulescu pînă la Sandra Brown, şi vă spun sincer că s-au citit şi unele, şi altele. Poate că cele de dezvoltare personală au ceva mai mult succes din cauză că nu au un fir narativ şi, dacă nu termini cartea, nu rămîi cu o curiozitate maximă legată de final..."
Şi, legat de plăcerile lecturii pe plajă, o întreb pe Anda Runtag ce carte îi vine să citească pe şezlong, cu marea în urechi? Îmi răspunde, zîmbind: "eu am citit pînă acum cărţi cu dragoni şi zîne. Dar eu sînt la muncă, nu în concediu. Cînd am să fiu eu în concediu, am o listă lungă pe care aş vrea să o aduc cît mai aproape de final: Fata cu picioarele de sticlă, Cînd Dumnezeu era iepure, Clopotele... aş vrea să recitesc Adam şi Eva a lui Rebreanu şi mai am şi un ghid despre "Cîini fericiţi". Şi asta, din ce îmi amintesc fără să le văd!"
Cum cei doi au închiriat Plaja de carte pe o perioadă de zece ani, nu mă pot abţine să nu o întreb dacă ea crede că peste zece ani vor mai fi cititori dornici să răsfoiască pagini reale de carte, sau totul va deveni online?
"Eu cred că vor exista în continuare cărţi, chiar şi peste zece ani. Cu siguranţă vor fi foarte multe online, dar măcar aici va mai exista plăcerea de a răsfoi o carte, va fi chiar cool să citeşti o carte adevărată. Spun asta pentru că singurele titluri pe care nu le notăm sînt cărţile pentru copii, pentru că ei vin din jumătate în jumătate de oră să-şi mai ia încă o carte. Am avut concursuri cu cine citeşte cele mai multe cărţi într-o zi, copii mai mari care le citeau celor mai mici, citit sincron (avem mai multe exemplare din acelaşi titlu şi citea fiecare din cartea lui, în acelaşi timp), şi multe mulţumiri din partea părinţilor, care de obicei au probleme în a-şi convinge copiii să citească.
Dar aici, la bibliotecă, fiecare dintre ei a descoperit plăcerea cititului. Şi, sper, sincer, că vor rămîne cu această plăcere pe care o vor repeta în fiecare an din următorii 9, pe Plaja de carte."