Provenţa în trei scriitori

8 septembrie 2013
Provenţa în trei scriitori jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 87, august 2013)

Lourmarin, sat sur├«z─âtor str─âjuit de un castel medieval, a fost ultima re┼čedin┼ú─â a lui Albert Camus. Lacoste, castelul ├«n ruin─â coco┼úat pe un v├«rf de st├«nc─â aproape inaccesibil, ca un cuib de vultur, a apar┼úinut Marchizului de Sade. Manosque, ora┼čul situat pe drumul oblic de la Aix en Provence c─âtre Alpi, este patria lui Jean Giono.

Un ţinut magic. O limbă fără literatură

├Äntre Mediterana ┼či Alpi, La Provence, Proven├žo, Proven┼úa este un ┼úinut magic. Un paradis al sevelor, aromelor ┼či culorilor. Lumina este o fiin┼ú─â vie care ├«nconjoar─â lucrurile ┼či le penetreaz─â, ├«nte┼úind parfumurile ┼či provoc├«nd delirul culorilor. Livezi de m─âslini, ┼čiruri regulate de vi┼ú─â-de-vie, lanuri albastre de lavand─â, ierburi aromatice, smochini, chiparo┼či. Satele, veritabile acropole st├«ncoase, s├«nt construite, de cele mai multe ori, din motive de ap─ârare, pe coline sau ├«n coasta unui munte, cu str─âzi ├«nguste urc├«nd ┼či cobor├«nd vertiginos. Casele formeaz─â ├«mpreun─â un labirint inexpugnabil din piatr─â, ├«n care fiecare unitate se imbric─â ├«n ansamblu, urm├«nd capriciile reliefului.
Proven┼úa e o ┼úar─â, dar nu a fost niciodat─â un stat. Iar provensala, la langue d'oc, nu a devenit o limb─â, ├«n ciuda str─âdaniilor ┼či a inspira┼úiei poetului Fr├ęd├ęric Mistral (Premiul Nobel ├«n 1904). Iat─â un fragment ├«n provensal─â din Mistral: "Eh! b├Ęn, Messi├ęs e damo, uno lengo retrais ├á un jas minerau: car, au founs d'uno lengo, se i├ę soun depausa t├│uti lis escauf├Ęstre, t├│uti li sentimen, t├│uti li pensamen de d├Ęs, de vint, de trento, de c├Ęnt generacioun. Uno lengo, en un mot, es la revelacioun de la vido vidanto, la manifestacioun de la pensado umano, l'estrumen subre-sant di civilisacioun e lou testamen parlant di soucieta morto o vivo." ("Ei bine, domnilor ┼či doamnelor, o limb─â seam─ân─â cu o concre┼úiune mineral─â: c─âci pe fundul unei limbi s-au depus toate vicisitudinile, toate sentimentele, toate reflec┼úiile a zece, a dou─âzeci, a treizeci, a o sut─â de genera┼úii. O limb─â, ├«ntr-un cuv├«nt, este revela┼úia unei vie┼úi ├«ntregi, manifestarea g├«ndirii umane, instrumentul sacro-sanct al civiliza┼úiilor ┼či testamentul gr─âitor al societ─â┼úilor vii sau moarte.")
La lengo d├│u Miejour, limba din Midi, nu a devenit - cum spera Mistral - limba unei literaturi. Scriitorii care au ilustrat particularit─â┼úile acestei provincii au f─âcut-o ├«n mod magistral ├«n francez─â: Alphonse Daudet, Marcel Pagnol, Jean Giono, Henri Bosco, Pierre Magnan. Limba provensal─â a l─âsat ├«ns─â, ├«n franceza vorbit─â ├«n aceast─â regiune, o muzic─â specific─â, cu tendin┼úa de a vocaliza consoanele ┼či o serie de expresii care sun─â straniu, imposibil de situat ├«n absen┼úa unui referent cunoscut. Mai poate fi ├«nt├«lnit─â pe indicatoarele bilingve cu numele str─âzilor. ┼×i, din cauza topografiei, fiecare localitate are o strad─â care se cheam─â Rumpe cuou. Traducerea ├«n francez─â este indispensabil─â: Casse-cul.

Camus - în intimitatea absurdului

Situat la o jum─âtate de or─â de Avignon, a┼čezat ├«ntre dou─â coline, Lourmarin, mai pu┼úin spectaculos dec├«t alte sate din regiune, este un loc fermec─âtor. Str─âzi ├«nguste, arcade, pia┼úete, case din piatr─â literalmente invadate de oleandri cu flori ├«n mai multe nuan┼úe de roz. Locul l-a sedus pe Albert Camus care, cu cecul primit odat─â cu Premiul Nobel pentru Literatur─â, ┼či-a cump─ârat o cas─â, o fost─â magnanerie, ferm─â pentru cre┼čterea viermilor de m─âtase. Lourmarin ├«i amintea de lumina ┼či culorile Algeriei natale. Mai ales mirosul: piatra, nisipul, ierburile ├«ncinse de soare. Sevele ar┼či┼úei. Aici a ├«nceput s─â scrie romanul autobiografic r─âmas netermimat, Le Premier homme. Zi de zi, dup─â ritualul micului dejun luat pe terasa cafenelei Ollier, ┼či dup─â o lung─â plimbare prin ├«mprejurimi, se ├«ntorcea acas─â unde scria ├«ntotdeauna ├«n picioare, ├«n fa┼úa unui pupitru - ca, ├«n alt secol, Voltaire. Dup─â absurd (Str─âinul, Mitul lui Sisif) ┼či revolt─â (Omul revoltat), ultimul roman, ├«nceput la Lourmarin, este consacrat iubirii. Ce semnifica┼úie poate avea ├«nt├«mplarea c─â tocmai aceast─â carte pe tema iubirii nu a fost dus─â p├«n─â la cap─ât? Revenirea pe calea fic┼úiunii la copil─âria algerian─â nu e f─âr─â leg─âtur─â cu sentimentul tr─âit de Camus ├«n momentul Premiului Nobel, acela al dublului exil: str─âin ├«n ┼úara natal─â, unde p├«n─â ast─âzi Camus e pu┼úin citit ┼či jucat, str─âin ├«n Fran┼úa, tot mai izolat, ├«n ciuda notoriet─â┼úii interna┼úionale.
Hazardul are proprietatea derutant─â de a de┼úine cel mai mare num─âr de valen┼úe deschise la sens. Despre accidentul de automobil ├«n care ┼či-a g─âsit moartea, s-a emis ipoteza, greu sau imposibil de verificat, c─â ar fi fost pus la cale de KGB. ├Än ziua de 3 ianuarie 1960, c├«nd prietenul s─âu Michel Gallimard (nepotul celebrului editor, Gaston) vine special de la Grasse ca s─â-l ia la Paris, Camus avea biletul de tren ├«n buzunar. ├Ä┼či las─â so┼úia ┼či cei doi gemeni s─â plece cu trenul, iar el, neput├«nd refuza un gest prietenesc, se urc─â ├«n somptuosul automobil al acestuia, Facel Vega. Care se va ├«ncastra ├«ntr-un platan de pe marginea unui drum din departamentul Yonne, nu departe de Paris. Camus moare pe loc, Michel Gallimard - cinci zile mai t├«rziu, so┼úia ┼či fiica acestuia scap─â nev─ât─âmate. Corpul lui Camus - exist─â o asemenea m─ârturie - era literalmente acoperit de foile manuscrise ale romanului Le Premier homme, pe care ├«l luase cu el. Avea 46 de ani. Moarte sublim─â sau moarte absurd─â? "Ideea de moarte este expresia ultim─â a absurdului", scrie Camus. Absurdul l-a ajuns din urm─â ├«n ziua de 4 ianuarie 1960, la ora 13,55, ├«n dreptul localit─â┼úii Villeblevin.

Castelul Marchizului de Sade: spa┼úiu carceral ┼či teatru al luxurii

Nu departe de Lourmarin, pe un drum care devine tot mai abrupt, se afl─â satul Lacoste. ┼×i mai sus, pe v├«rful extrem al unei st├«nci, castelul Lacoste domin─â ┼úinuturile din jur. Marchizul Donatien Alphonse Fran├žois de Sade l-a primit de la bunicul s─âu drept cadou de nunt─â ├«n 1763. Nu l-a locuit dec├«t sporadic. ├Än mai multe r├«nduri, ├«n intervalul dintre dou─â sejururi ├«n ├«nchisorile Regelui, castelul ├«i ofer─â un refugiu temporar, unde duce via┼úa unui senior preocupat mai mult de literatur─â ┼či de teatru dec├«t de administra┼úia domeniilor. ├Äntreprinde ┼či o serie de modific─âri, ad─âug├«nd celor 42 de ├«nc─âperi existente o sal─â de teatru cu 120 de locuri. Aici s├«nt puse ├«n scen─â piese de teatru pe textele Marchizului. Actori ┼či spectatori - personalul castelului (├«n total, cam 20 de b─ârba┼úi ┼či femei).
Marchizul domne┼čte ca un monarh absolut peste aceast─â lume ┼úinut─â ├«n captivitate ┼či aflat─â zi ┼či noapte la dispozi┼úia dorin┼úelor ┼či capriciilor acestuia. Sade este marele regizor, marele ordonator, maestrul de ceremonii al stagiunii continue din castelul Lacoste. ┼×i nu e vorba numai de textele dramatice compuse de el, ci de marele teatru erotic, de un veritabil carnaval al luxurii punctat de cele mai extravagante perversiuni. Nimic nu pare a satisface gustul pentru transgresiuni al eruditului libertin. Poate p─ârea curios c─â Sade transform─â din proprie ini┼úiativ─â castelul Lacoste ┼či falansterul obscen de aici ├«n spa┼úiu carceral. La ad─âpostul zidurilor inexpugnabile, seniorul libertin sfideaz─â toat─â ierarhia ordinii stabilite, de la Divinitate ┼či Rege p├«n─â la justi┼úie ┼či familie. El efectueaz─â un permanent du-te-vino ├«ntre fic┼úiune ┼či realitate, altern├«nd paginile scrise cu ac┼úiunile ├«ncrustate ├«n cotidian. Nu e de aceea ├«nt├«mpl─âtor c─â ac┼úiunea primului s─âu roman, Cele 120 de zile ale Sodomei, scris ├«n 1785 pe c├«nd se afla ├«nchis la Bastilia, se desf─â┼čoar─â ├«n Castelul Silling din P─âdurea Neagr─â, replic─â exact─â a castelului Lacoste. Sade a devenit scriitor ├«n ├«nchisoare, unde a petrecut 30 de ani din cei 74 ai existen┼úei sale. Locul ├«nchis ┼či secret, ca domeniu preferat al libertinului, coincide cu spa┼úiul carceral, cre├«nd astfel o echivalen┼ú─â surprinz─âtoare ├«ntre libertatea total─â ┼či privarea de libertate.
Lucid p├«n─â la sf├«r┼čit, ateu impenitent, Sade ar fi vrut ca trecerea sa prin aceast─â lume s─â dispar─â f─âr─â urme. ├Än dispozi┼úiile testamentare (nerespectate), cere s─â fie ├«ngropat ├«ntr-o p─âdure de pe propriet─â┼úile sale, f─âr─â nici un fel de ceremonie: "Odat─â groapa acoperit─â, se va sem─âna deasupra ghind─â pentru ca, terenul numitei gropi din nou plantat ┼či redevenit tufi┼čul des dinainte, urmele morm├«ntului meu s─â dispar─â de pe suprafa┼úa p─âm├«ntului, a┼ča cum ├«mi place s─â cred c─â orice amintire despre mine se va ┼čterge..."

Jean Giono, constelaţia Manosque

Cu totul altfel tr─âie┼čte experien┼úa carceral─â Jean Giono. A fost, pentru scurte perioade, ├«nchis de dou─â ori, f─âr─â a fi judecat: la ├«nceputul r─âzboiului, pentru profesiunile de credin┼ú─â pacifiste, ┼či dup─â Eliberare, ├«n septembrie 1944, sub acuza┼úia ne├«ntemeiat─â de adeziune la valorile regimului de la Vichy. Giono are intui┼úia - devans├«ndu-l pe Michel Foucault din Surveiller et punir - adev─âratei esen┼úe a priv─ârii de libertate. ├Än orice caz, a┼ča cum e practicat─â ┼či resim┼úit─â ├«n timpurile moderne. "Scopul ├«ncarcer─ârii nu e at├«t de a re┼úine corpul, ci de a imobiliza creierul, p├«n─â la a ├«mpinge omul la sinucidere, ├«mpiedic├«ndu-l ├«n acela┼či timp, ┼či ├«n asta const─â ┼čiretlicul, de a se distruge." Giono, om robust ┼či tenace, la fel ca ┼úinutul s─âu natal cotropit de soare, secet─â, ploi ┼či de neobositul Mistral, rezist─â f─âr─â nici un moment de sl─âbiciune: "Cu mine, puteau ei s─â se chinuie mult ┼či bine."
Pu┼úini scriitori s├«nt at├«t de indestructibil lega┼úi de locul de na┼čtere ca Jean Giono de Manosque. Ora┼čul situat pe drumul oblic care leag─â Aix en Provence de Alpi devine, ├«n opera sa, un loc mitic, o constela┼úie vizibil─â din orice punct al lumii. Cu toate acestea, Giono, care nu ┼či-a p─âr─âsit ora┼čul natal dec├«t pentru rare ┼či scurte c─âl─âtorii, spunea c─â ┼či-ar fi putut construi opera oriunde: ├«n Sco┼úia sau ├«n Kamceatka, la Punta Arenas sau la Ulan Bator, ea n-ar fi fost diferit─â de ce este. Scriitorul Pierre Magnan, discipol ┼či admirator al lui Giono, care l-a v─âzut ┼či l-a ascultat zi de zi timp de 12 ani, ├«ntre 1936 ┼či 1958, este convins c─â maestrul era ┼či el, ca to┼úi concet─â┼úenii s─âi, atins de manoscomanie, adic─â de pasiunea de a fabula. ├Än realitate - crede el -, defectele, viciile, grandoarea ┼či misterele vie┼úii din Manosque au trecut ├«n s├«ngele lui Giono, i-au forjat gusturile ┼či percep┼úia. Chiar dac─â el a comb─âtut din r─âsputeri ideea unei asemenea simbioze.
Pierre Magnan relateaz─â un episod petrecut ├«n intimitatea scriitorului, semnificativ pentru gusturile ┼či aspira┼úiile acestuia. ├Än 1937, c├«nd avea 15 ani ┼či nu citise ├«nc─â nici o pagin─â din opera maestrului, are parte de o ini┼úiere ├«n ceea ce s-ar putea numi marea crea┼úie. "Vezi, b─âtr├«ne Pierre, Mozart avea v├«rsta ta c├«nd a compus asta. ┼×i Yehudi Menuhin, c├«nd a ├«nregistrat-o, avea v├«rsta lui Mozart. Ascult─â asta, b─âtr├«ne Pierre!" Era Concertul pentru vioar─â ┼či orchestr─â dirijat de George Enescu. Rar─â, irepetabil─â ├«nt├«lnire de afinit─â┼úi. La sf├«r┼čitul audi┼úiei, punctat─â de exclama┼úia lui Giono: "Ascult─â! Ascult─â b─ât─âile inimii!", t├«n─ârul pleac─â cu bra┼úele pline de c─âr┼úi date cu ├«mprumut, cu mult deasupra capacit─â┼úii lui de ├«n┼úelegere. "Cite┼čte, totu┼či", ├«i spune Giono. "Chiar dac─â ┼úi se pare c─â nu ├«n┼úelegi. Vei ├«n┼úelege mai t├«rziu." De data aceasta, poate, Giono, nu ├«ntotdeauna bine ├«n┼úeles ┼či primit de contemporani, se g├«ndea la destinul operei sale. Secret─â premoni┼úie. Ca sensul acestei propozi┼úii de o magic─â frumuse┼úe: Bienheureux ceux qui marchent dans le fouettement furieux des ailes de l'├ónge.

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.