zvonuri şi răzbunări

Lucia DRAGOMIR
Publicat în Dilema Veche nr. 121 din 18 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

un caz din lumea literară comunistă Ce ar fi lumea literară de la noi şi de pretutindeni fără zvonuri şi bîrfe? În perioada comunistă însă, zvonurile, bîrfa şi rumorile contribuie la dezinformarea programată şi la crearea unei atmosfere de haos şi confuzie generalizate. Nu acesta era scopul lansării zvonului că editurile deţineau liste de cuvinte interzise (negat astăzi de mai mulţi editori), al rumorilor despre "fuga" Anei Blandiana din ţară, despre Goma sau alt scriitor incomod, ori al celor care au circulat în legătură cu moartea lui Nicolae Labiş şi a lui Marin Preda? Unul din mijloacele cele mai eficiente de bruiaj al reperelor a fost în anii 1970-1980 revista Săptămîna, unde zvonul instituţionalizat şi calomnia făceau regula generală. Conflictele violente dintre "grupul Eugen Barbu", directorul revistei Săptămîna, şi o parte a membrilor Uniunii Scriitorilor sînt cunoscute. Barbu, care beneficiază de o puternică poziţie în spaţiul literar şi politic, asigurată în primul rînd de calitatea de membru al Comitetului Central, nu se sfieşte să folosească revista pentru a intimida tabăra adversă. Nu este de mirare că, în acest context literar viciat, polemica din jurul plagiatului din volumul III al romanului Incognito se transformă în calomnie, atacuri şi răzbunări personale. Istoria este învăluită de zvonuri, perpetuate şi astăzi, ceea ce face dificilă descifrarea ei deplină, deşi documentele de arhivă aduc puţină lumină în acest sens. Se pare că unii scriitori şi critici profită de ocazia plagiatului pentru a expune un caz exemplar şi a-l utiliza în încercarea de a slăbi poziţia lui Barbu şi de a opri abuzurile acestuia. Persoane din lumea literară (care au acceptat să vorbească despre acest caz, dar vor să-şi păstreze anonimatul) pretind că "afacerea a fost orchestrată". Ar fi vorba de o punere în scenă organizată de Geo Bogza pentru a-l compromite pe Barbu în ochii publicului şi mai ales ai puterii politice. Se pare că Barbu şi ai săi pregăteau în acel moment o adevărată "lovitură": ei i-ar fi propus lui Ceauşescu să dizolve Uniunea Scriitorilor şi să o înlocuiască cu o "Uniune a Scriitorilor comunişti". Zvonul era de natură să agite spiritele literare mai mult ca oricînd, mai ales că noua instituţie ar fi riscat să-l aibă ca preşedinte pe Barbu însuşi. Serviciile Securităţii, care înregistrau sistematic, printre altele, rumorile din lumea literară, o consemnează şi pe aceasta în decembrie 1978, notînd: "se pare că în spatele iniţiativei şde desfiinţare a Uniunii Scriitorilorţ s-ar afla Eugen Barbu şi Adrian Păunescu" (cf. Cartea Albă a Securităţii). În acelaşi timp, zvonul că Barbu folosea "negri" pentru a-şi scrie romanele, circula în tot Bucureştiul. Geo Bogza l-ar fi contactat, conform aceloraşi mărturii anonime, pe unul dintre aceştia, un student la Litere, care a copiat pentru Barbu un număr important de pagini din cîţiva scriitori ruşi. Pe de altă parte, rumorile din epocă vorbesc şi de o răzbunare personală a studentului, înşelat de Barbu în privinţa remunerării muncii sale de copist. Ele sînt de altfel transmise şi de Monica Lovinescu prin emisiunile ei de la Radio Europa Liberă. Este dificil de ştiut exact în ce fel au fost regizate lucrurile, cert este că, pînă la urmă, plagiatul este sancţionat. Obstacolele nu au lipsit însă, dată fiind protecţia politică de care se bucura Eugen Barbu. Povestea se derulează între 1978 şi 1979 şi are efecte negative pentru lumea literară, dincolo de aceşti ani. Cel care o lansează în presă este Marin Sorescu, printr-un articol publicat în revista Ramuri pe care o conducea. Imediat după acest articol, apare zvonul că "scandalul" va fi înăbuşit. Mircea Zaciu consemnează în jurnalul său: Dumitru Popescu-Dumnezeu ar fi interzis demonstrarea plagiatului, de teama unui scandal şi ar fi invocat ruşii. Ruşii, "mereu ruşii" (notează Zaciu), alt zvon folosit la nevoie de autorităţile comuniste de la Bucureşti! Lucrurile se precipită, apar articole pro (mai multe) şi contra, iar Uniunea Scriitorilor organizează o reuniune specială pentru a rezolva cazul. Barbu nu se prezintă, dar trimite o scrisoare ameninţătoare, care se păstrează în arhiva instituţiei. El scria, printre altele: "Primesc mănuşa, regret, dar rog pe cei din faţa mea să nu se plîngă de mijloacele de care dispun". Plagiatul este demonstrat de o comisie a Uniunii Scriitorilor, o notă de dezavuare a acestei practici apare în revistele literare (au fost însă şi redactori-şefi care au refuzat publicarea ei!), însă Barbu nu este exclus din Uniunea Scriitorilor, aşa cum ceruseră unele voci. Dimpotrivă, amenin-ţările din scrisoarea trimisă la Uniune încep să se concretizeze. Cei care au contribuit la demonstrarea şi sancţionarea plagiatului aveau să afle neîntîrziat de ce "mijloace dispunea" Barbu. Colecţia revistei Săptămîna din anii '79-'80 păstrează articolele în care Nicolae Manolescu este acuzat, la rîndul lui, de plagiat... în care el şi Mircea Iorgulescu sînt calificaţi de "trădători" "în slujba unui post de radio anticomunist", în care lui Mircea Zaciu, a cărui intervenţie în cadrul reuniunii Uniunii Scriitorilor a avut o greutate semnificativă în sacţionarea plagiatului, i se pune în spate păcatul de a se fi opus revenirii lui Lucian Blaga în viaţa literară etc. Calomniile depăşesc imaginaţia şi domeniul zvonurilor. Degradarea climatului literar, la care se ajunge în urma atacurilor lansate de Săptămîna, este deplînsă de Mircea Iorgulescu care adresează, pe 21 februarie 1979, o scrisoare de protest Uniunii Scriitorilor: "Climatul etic este afectat în mod îngrijorător - spune el - viaţa literară este deformată, se creează, poate involuntar, însă cu efecte ce nu ne pot lăsa indiferenţi, o atmosferă de suspiciune în jurul profesiunii atît de nobile de scriitor. ŤMetodele» şi practicile folosite de Săptămîna prejudiciază întreaga activitate creatoare din România Socialistă, ne situează, pe noi toţi, într-o perspectivă degradantă." Lucia Dragomir este autoarea unei teze de doctorat cu titlul Une institution littéraire entre exigences artistiques et commande politique. L'Union des Ecrivains de Roumanie

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.