Ziua Tineretului

Gheorghe NEGUȚ
Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
Ziua Tineretului jpeg

Ziua de 2 mai 1986 era zi liberă, Ziua Tineretului. O ţin bine minte. Dimineaţa m-am dus la pescuit pe rîul Doamnei şi am prins nişte cărăşei pe care i-am luat cu mine la serviciu să-i prăjesc şi să-i mănînc cu colegii de muncă.

Eram şef de tură la Reactorul de Cercetări TRIGA de la IRNE Piteşti. Cunoşteam acest reactor încă din iulie 1974, din stadiul de groapă de vreun metru şi jumătate adîncime, pînă în noiembrie 1979, cînd a ajuns la prima criticitate. Am făcut parte din echipa de punere în funcţiune şi reuşisem să-l văd intrat în exploatare împreună cu echipa de experţi americani de la General Atomics. Este cel mai răspîndit reactor de cercetări din lume, un reactor uşor de exploatat, prietenos, tipic pentru universităţile americane.

Am plecat la serviciu pe la ora 14, eram în tura de după-amiază, într-o zi în care numai noi, cei în serviciile de tură, eram prezenţi. Reactorul funcţiona, se desfăşurau iradieri şi eram atenţi la funcţionarea lui. După ora 16 am remarcat că toate indicatoarele de niveluri de radiaţii din camera de control începuseră să crească nebuneşte, unele la valori de peste o mie de ori mai mari.

Venise norul de la Cernobîl! Ştiam asta de la Europa Liberă. Cînd centralele suedeze au înregistrat norul de radioactivitate, sovieticii au trebuit să recunoască accidentul, dar în România nu ni se spusese nimic.

Am sunat la ofiţerul de serviciu şi acesta l-a anunţat pe director, care mi-a cerut să nu opresc reactorul. „Radioactivitatea este de afară, de la Cernobîl!“ Sistemul de ventilaţie a intrat pe avarie şi funcţiona în circuit închis, se recircula aerul din clădirea reactorului trecut prin filtre, eram într-una din cele mai protejate zone din România acelui timp.

Spre seară a apărut un nor negru şi acesta s-a aşezat pe coama dealului, unde se afla institutul, şi peste oraşul Piteşti. Toată radioactivitatea din nor s-a vărsat peste noi. Am început măsurătorile şi radioactivitatea gamma de afară era mai mare decît nivelul obişnuit al halei reactorului. Şeful meu de secţie a avut ideea să strîngem apa de ploaie recoltată pe o folie de plastic şi să o măsurăm la spectrometrul gamma: am găsit tot tabelul lui Mendeleev în acei izotopi radioactivi! A doua zi, şeful de secţie a avut răbdarea să caute prin iarbă cu un detector Geiger şi a depistat un fragment microscopic de combustibil provenit chiar din explozia de la Cernobîl.

Seara, revenit acasă, l-am căutat pe amicul şi vecinul meu Ilie, fizician la acelaşi institut, şi i-am povestit. Cu informaţii de tip Radio Şanţ ştiam că iodul (radioactiv) se dizolvă în alcool şi am dat iama în vinul lui Ilie, produs în via proprie din zona Slatinei.

Informaţiile de la noi au fost transmise autorităţilor şi în Piteşti s-a anunţat că apa nu mai este potabilă. Oamenii au fost aprovizionaţi cu apă din cisterne provenită din surse acoperite. Cred că a fost unul din puţinele locuri unde s‑a ­luat această măsură de prevenţie, pentru că ulterior am povestit unor colegi de la IFA Măgurele care încă nu aflaseră de nor. Am anunţat prietenii şi rudele să ia măsuri de izolare a ferestrelor şi să pună ştergătoare de picioare cu oţet. Atunci a fost pentru prima dată cînd am avut îndoieli şi dileme etice cu privire la meseria pe care mi-am ales-o.

Fac parte din prima promoţie care a dat examen în 1967 la Secţia de Centrale Nucleare Electrice, înfiinţată atunci la Facultatea de Energetică de la Institutul Politehnic (ulterior Universitatea Politehnica) din Bucureşti. Am lucrat şi am făcut asistenţă tehnică în anii ’90 şi la punerea în funcţiune a primului reactor CANDU de la Cernavodă, care azi produce 10% din energia electrică necesară României. Am lucrat pînă la pensionare în domeniul energeticii nucleare şi sînt un suporter convins al acestei forme de energie. Este soluţia care asigură energia electrică la preţuri convenabile pentru infrastructurile de funcţionare ale unei economii avansate, fără a produce poluare cu gaze de seră, în condiţiile depozitării în siguranţă a deşeurilor radioactive. Franţa produce prin energia nucleară 75% din energia electrică de care are nevoie.

Dezastrul de la Cernobîl a fost o grea lovitură pentru această industrie. Dacă comparăm însă cu catastrofa de la Fukushima, în Japonia unora dintre cei mai buni ingineri din lume, consecinţele de la Cernobîl asupra mediului şi oamenilor sînt mult mai mari. Cernobîl are nevoie de intervenţii şi în viitor asupra chesonului care confinează resturile catastrofei, pe cînd operaţiunile de la Fukushima sînt, din fericire, deja mult mai avansate.

Gheorghe Neguţ este profesor dr. invitat la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

Foto: R. Bassbar

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.