Zidul de Vest sau Zidul Plîngerii

Madeea AXINCIUC
Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
Zidul de Vest sau Zidul Plîngerii jpeg

Ha-Kotel Ha-Maaravi, „Zidul Vestic“, este numele ebraic pentru ceea ce creştinii au numit mai tîrziu „Zidul Plîngerii“. Este vorba despre partea de vest a Zidului construit de Irod cel Mare pentru a străjui esplanada Templului din Ierusalim. Zidul de Vest este singurul care a rămas în picioare după distrugerea de către romani a Celui de-al Doilea Templu, în anul 70 e.n.

Templul din Ierusalim reia configuraţia Tabernacolului, cortul mobil construit de Moise în pustie, respectînd toate indicaţiile şi detaliile primite prin revelaţie, pe Muntele Sinai. Tabernacolul era alcătuit dintr-o curte, în care se afla Sanctuarul prevăzut cu două încăperi: Sfînta şi Sfînta Sfintelor. Construcţia exprima în plan vizibil treptele apropierii de Domnul, reglementînd şi modul parcurgerii lor.

Prin Moise, poporul lui Israel primeşte darul Prezenţei divine, ca manifestare deplină a Domnului în Sfînta Sfintelor. Domnul hotărăşte să Se sălăşluiască între oameni, să coboare în mijlocul lor, dăruindu-le astfel legătura vie cu Cel ce este mereu viu:

„Să-Mi facă un lăcaş sfînt, şi Eu voi locui în mijlocul lor.“ (Exod 25:8, CNS)

„Lăcaş sfînt“ (în ebraică, miqdash, de la rădăcia q.d.sh, „a fi sfînt“) face trimitere la locul Sfinţeniei Domnului, cea mai potrivită traducere în limba romînă fiind aceea de „sanctuar“ (de la lat. sanctus, „sfînt“). Denumirile ebraice ale celor două încăperi ale Sanctuarului sînt „Sfinţenie“ şi „Sfinţenia Sfinţeniilor“, ca semn al Prezenţei divine, sfinţenia constituind un atribut exclusiv divin.

Pentru „a locui“ se foloseşte în acest verset un verb cu rezonanţă aparte în iudaismul postbiblic: rădăcina sh.kh.n. înseamnă „a locui în proximitatea sau în vecinătatea cuiva“, „a se sălăşlui aproape“. De la această rădăcină se formează termenul ebraic Shekhina, utilizat în literatura rabinică şi în literatura kabbalistică pentru a desemna manifestarea Prezenţei divine în această lume, ca dimensiune feminină a Divinităţii şi expresie a coborîrii Prezenţei divine pînă la nivelul materiei.

Potrivit textului biblic, regele David este cel care doreşte să construiască un Templu pentru Domnul, după ce evreii ajung în Ţara Făgăduinţei şi nu vor mai locui în corturi. Dacă regele locuieşte într-o casă, David va dori ca şi Domnul să aibă o Casă: în ebraică, bayit înseamnă „casă“ şi „Templu“. Templul din Ierusalim este Casa Domnului.

Dorinţa regelui David se va împlini prin fiul său, Solomon, care va clădi Primul Templu din Ierusalim, pe Muntele Templului, în secolul X î.e.n. Primul Templu va fi distrus în anul 587 î.e.n. de către Nabucodonosor, iar poporul va fi dus în robia babiloniană.

După aproximativ 70 de ani, regele persan Cirus le dă voie evreilor să se întoarcă în ţara lor şi să îşi reclădească Templul. În vremea lui Ezra, va fi astfel reclădit Cel de-al Doilea Templu din Ierusalim, care va fi distrus de romani în anul 70 e.n.

Irod cel Mare, avînd mania construcţiilor de mare anvergură, este cel care, în perioada Celui de-al Doilea Templu, lărgeşte semnificativ esplanada Templului şi construieşte Zidul din care se va păstra doar partea de vest.

Este evident că Zidul de Vest nu făcea parte din incinta Templului propriu-zis. Din Zidul construit de Irod s-au păstrat pînă astăzi doar pietrele mari de la baza Zidului Plîngerii, deasupra lor adăugîndu-se straturi din perioada romană, bizantină, musulmană.

Există mai multe ipoteze cu privire la amplasarea exactă a Templului şi a Sfintei Sfintelor. Intrarea spre Templu se făcea dinspre Muntele Măslinilor, la răsărit, iar Sfînta Sfintelor, ultima încăpere, se afla, cel mai probabil, în partea de vest a esplanadei Templului. Zidul de Vest, aşa cum se prezintă astăzi vizitatorilor şi pelerinilor, este doar o mică parte din Zidul care străjuia la apus curtea Templului. Cea mai mare parte din Zid e ascunsă azi de clădiri din cartierul arăbesc. Ha-Kotel rămîne cel mai important loc de pelerinaj pentru religia iudaică. El este vizibil şi accesibil pe o lungime de aproximativ 57 de metri (din 488), dinspre exterior (dincolo de Zid se află esplanada Templului, cu Domul Rocii şi Moscheea Al-Aqsa, lăcaşuri musulmane). Accesul evreilor practicanţi pe esplanada Templului este îngrădit prin restricţii care ţin de interdicţia de a călca pe locul unde se aflau Sfînta şi Sfînta Sfintelor (încăperi în care puteau intra exclusiv leviţii, preoţii şi Marele Preot – singurul care intra o dată pe an, cu ocazia sărbătorii de Yom Kippur, în Sfînta Sfintelor), dar şi prin restricţii de ordin politic (accesul evreilor practicanţi într-o zonă de cult musulmană este riscant, deşi în prezent se asigură protecţie armată pentru vizitatorii non-musulmani).

Spre a înţelege cum arăta Zidul construit de Irod şi care era lungimea lui, se pot vizita tunelurile subterane (nivelul Cetăţii a fost altul în perioada romană; straturile care s-au adăugat în timp au înălţat Cetatea pînă la nivelul la care ea este astăzi).

Prin urmare, Zidul de Vest reprezintă rămăşiţele din zidul exterior al celui de-al Doilea Templu, din perioada lui Irod fiind vizibile acum doar cîteva pietre în straturile de la baza Zidului.

Deşi nu a făcut efectiv parte din zidul Templului, Zidul de Vest devine în conştiinţa iudaică sălaşul etern al Prezenţei divine, nu doar simbolic, ci efectiv. Fundamentul biblic este oferit de versetele din 1 Regi 9, în care Domnul îi împlineşte lui Solomon rugămintea de a fi mereu lîngă poporul lui Israel:

„Şi Domnul i-a zis: ‚Îţi ascult rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut-o, sfinţesc casa aceasta pe care ai zidit-o ca să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, şi ochii Mei şi inima Mea vor fi acolo pe vecie.“ (1 Regi 9:3, CNS)

În literatura kabbalistică, Zidul de Vest este locul manifestării Prezenţei divine sub forma Shekhinei şi, mai mult, locul unirii dintre Shekhina şi sefira Tiferet, dimensiunea feminină şi cea masculină ca expresii ale dinamicii intradivine, locul în care se uneşte cerul cu pămîntul.

***

Există în ebraică mai multe nume care se traduc prin „zid“, punînd în lumină nuanţe diferite ale termenului. Şi atunci, ce înseamnă mai exact kotel, termenul utilizat explicit, univoc şi exclusiv pentru a desemna Zidul de Vest?

În limbajul biblic apar: qir, cu referire la zidurile unei încăperi, ca ziduri care separă diferite spaţii într-o incintă, sau la suprafaţa tangibilă a zidului, accesibilă privitorului („perete“); gader, cu referire, de regulă, la zidurile de piatră, care nu susţin o clădire, ci mărginesc sau separă diferite spaţii deschise; homa, cu referire la zidurile unei cetăţi sau la zidurile exterioare ale unei incinte într-un spaţiu public.

Termenul kotel apare o singură dată în textul biblic, în Cîntarea Cîntărilor:

„Preaiubitul meu seamănă cu o căprioară, sau cu puiul de cerboaică. Iată-l că este după zidul nostru (kotlenu), se uită pe fereastră, priveşte printre zăbrele.“ (Cîntarea Cîntărilor 2:9, CNS)

Kotel se referă cu siguranţă aici la zidul unei case (sau Case?). De ce doar acest termen se foloseşte pînă astăzi pentru a desemna Zidul de Vest? În Zohar ni se spune că versetul face trimitere la Prezenţa Domnului (Shekhina), care „dăinuie“ (ebr. omed) dincolo de Zid, „Zidul nostru“. „Nostru“ ne spune că oamenii şi Domnul sînt meniţi a locui împreună, aşa cum împreună locuiesc iubitul şi iubita în casa lor.

Kabbaliştii au scos la iveală şi un sens diferit al termenului: dacă se desparte cuvîntul în ko (litere cu valoarea numerică 26, la fel ca Tetragrama – Numele ascuns al Domnului) şi tel („colină“, „movilă“), kotel ar însemna „Colina Numelui“. Or, Numele Sfînt al Domnului şi Prezenţa deplină a Domnului sînt acelaşi lucru. Zidul de Vest rămîne, aşadar, locul în care Domnul se sălăşluieşte în veci.

***

M-am întrebat adesea, în călătoriile mele la Ierusalim, de ce pelerinii vizitează, în marea lor majoritate, cîte un loc considerat „cel mai sfînt“ pentru propria tradiţie, uitînd să primească astfel darul deplin al Cetăţii Ierusalimului?

Evreii practicanţi se roagă lîngă Zidul de Vest, însă rareori (din motive îndreptăţite, însă) ajung pe esplanada Templului.

Musulmanii consideră că doar esplanada Templului este un loc sfînt, fără să se apropie de Zidul de Vest şi din exterior.

Creştinii se îndreaptă doar spre Sfîntul Mormînt ca loc predilect de pelerinaj. Rareori, din raţiuni mai mult turistice, vizitează Zidul Plîngerii. Şi mai rar, pelerinii creştini ajung pe esplanada Templului.

Or, Zidul şi esplanada Templului nu sînt două locuri, ci unul singur. Iar Sfîntul Mormînt nu este este oare al Celui care, venind la Templu, venea la „Casa Tatălui“? 

Madeea Axinciuc este profesor de Studii Iudaice la Universitatea din București.

Foto: wikimedia commons

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

camasialtita
Greșelile intenționate de pe iile cusute de femeile de pe vremuri. „Știau să-și pună acest semn al bunului simț”
Ia cu altiță se află pe lista patrimoniului UNESCO. Demersul de includere a acestei cămăși în patrimoniul UNESCO a fost pornit în comun de specialiști din România și Republica Moldova.
nava de croaziera Viking Polaris Foto AFP jpg
O americancă a fost ucisă la bordul unui vas de croazieră, după ce vaporul a fost lovit de un val răzleț
O turistă a fost ucisă și alți patru pasageri au fost răniți după ce un un val răzleț (de tip rogue, n.r.) a lovit un vas de croazieră cu destinația Antarctica, a anunțat compania de turism Viking.
vin fiert shutterstock 1207175692 jpg
Rețeta unui delicios vin fiert, cea mai populară băutură iarna. Ingrediente care îl fac senzațional
Băut în cantități moderate, vinul roșu se transformă în leac natural. Iarna, consumat fiert, acționează eficient împotriva răcelilor datorită resveratrolului, o substanță care are proprietăţi inflamatorii.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.