Zi-mi ce iei să iau şi eu

Publicat în Dilema Veche nr. 160 din 1 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În ultimii ani s-a constatat că românii apelează din ce în ce mai des la automedicaţie. Se evită cabinetele medicale, în schimb se consumă mult mai multe medicamente cumpărate, nu raţional, după sfatul doctorului sau al unui specialist, ci, într-o veselie, după ureche sau la sfatul rudelor şi prietenilor. Înainte ca restricţionarea comercializării antibioticelor fără prescripţie medicală să se impună, situaţia era şi mai gravă, pentru că mentalitatea generală era că antibioticul se ia pentru absolut orice, considerat a fi un fel de panaceu. Restricţia la antibiotice nu a diminuat însă şi consumul de medicamente. Nu mai pot lua biseptol? Nu-i nimic, există pe piaţă zece alte produse care îi seamănă, doar că mai slabe, aşa-numitele OTC-uri, medicamentele comercializate fără prescripţie medicală. Iar cum farmaciile au fost invadate de foarte multe asemenea medicamente, cum mersul la doctor te sperie şi te dezamăgeşte, de cum te gîndeşti la el, cum bănuieşti tu cam ce ai şi cum, dacă nu ai o vecină, o mamă sau o prietenă, ai un calculator, iar în lumea virtuală n-au întîrziat să apară site-uri "vraci", unde îţi "plîngi" simptomele şi, ca premiu, primeşti soluţia, adică un nume de medicament (sau mai multe), românii au început să ia mult mai multe medicamente, fără să apeleze la doctor. Un sondaj naţional al Fundaţiei OZONE, derulat în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, a stabilit anul trecut că 73% din populaţia ţării recurge la automedicaţie. "Pentru o răceală românul nu se ducea nici înainte la doctor, nu se va duce nici acum... ideea este că noi dorim să punem accentul pe educarea lor, în ceea ce priveşte administrarea de medicamente." Preşedinta fundaţiei, Georgiana Grecu, îmi povesteşte că toată istoria OZONE a început acum doi ani, tocmai din această cauză. Automedicaţia fără educaţie. "Nu ne erijăm în rol de medic şi nu facem lobby pentru un anumit medicament. Nu spunem oamenilor ce să ia, le spunem cum să o facă. Adică în clipa cînd apelează la OTC-uri, să le ia în cunoştinţă de cauză. Să nu le ia după ureche, să citească prospectul, să ştie ce presupune faptul că ei îşi administrează singuri acel medicament." CARE ESTE ÎN PREZENT ATITUDINEA ROMÂNILOR FAŢĂ DE AUTOMEDICAŢIE? Statistica spune că situaţiile cele mai frecvente, în care populaţia României îşi administrează medicamente cu de la sine putere, sînt legate de durerile de cap, cele de gît, febră, stări de răceală şi gripă. "Prin programele pe care le derulăm, încercăm să le explicăm că în momentul cînd iau orice produs aparent banal - gen aspirină - este necesar să ceară sfatul farmacistului. Sau să îşi sune medicul de familie. Nu trebuie o programare la doctor, dar e necesar sfatul unui specialist. Pot apărea tot felul de reacţii şi alergii la compuşii medicamentului; este inutil şi periculos că iei două medicamente care conţin aceeaşi substanţă activă... de asemenea, în cazul femeilor însărcinate sau al copiilor mici, poate exista întotdeauna un grad ridicat de risc, chiar dacă medicamentul este comercializat fără prescripţie medicală." CARE SÎNT, AŞADAR, PRIMII PAŞI ÎN AUTOMEDICAŢIA RAŢIONALĂ? Să întrebi farmacistul şi să citeşti prospectul. Să citeşti foarte bine contraindicaţiile şi, în cazul în care ai o nelămurire, să întrebi un specialist. "În primul proiect al fundaţiei s-a încercat educarea publicului în citirea prospectului. Oamenii ştiau în mare parte ce este un prospect, dar nu ştiau să-l citească." Ce e aia substanţă activă? Ce înseamnă efect advers? Oamenii citesc în special la ce e bun, pentru ce se administrează şi... data de expirare. Eventual preţul. De altfel, un alt studiu al fundaţiei relevă faptul că cel mai mult ne interesează capitolul "efecte pozitive". După aceea vin modul de administrare, preţul, dozajul, data expirării, iar "cînd nu se administrează" sau "efectele secundare"... atrag prea puţin atenţia. Pe ultimele locuri în clasamentul interesului unui consumator de OTC-uri stau: administrarea la copii şi efectul în timpul sarcinii. Campania de informare derulată anul acesta în licee - "am considerat că e bine să avem ca ţintă publicul tînăr, elevul de liceu care acum îşi formează comportamentul, începe să se desprindă de familie, nu se mai duce toată ziua la mama să ceară o aspirină" - a avut ca rezultat o nouă statistică: cei mai mulţi dintre elevi, 62%, iau medicamente sub îndrumarea părinţilor sau a buncilor, iar 36% au declarat că îşi autoadministrează medicamentele. Automedicaţia nu este însă un fenomen strict românesc. Apanaj al consumismului, procesul este în Uniunea Europeană, ca de altfel în tot restul lumii, în creştere. Majoritatea oamenilor recurg la automedicaţie şi din cauza unui mod de viaţă foarte alert şi aglomerat. Din cîte aveam să aflu, francezii, în special, se confruntă cu această problemă şi încearcă să o tempereze. Pentru orice banală durere se duc la farmacie, îşi cumpără o pungă de medicamente şi se îndoapă cu diferitele combinaţii pe care şi le fac singuri. "Noi am încercat să adaptăm aceste programe de educare, la nevoile şi problemele noastre care ţin de altă natură. La noi, este o acută lipsă de informaţie; apoi, e vorba de categoriile sociale defavorizate care preferă să ia medicamente după ureche pentru că au impresia că nu îşi permit să meargă la medic: cum să mă duc la doctor, că trebuie să îi dau bani? Pînă la urmă, părerea generală rămîne tot că, pînă la doctor, te mănîncă sfinţii. Aşa că mai bine mă duc la farmacie şi iau ceva ieftin, ceva ce ştiu eu că merge."

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.