Work in progress!

Cristi CHIVU
Publicat în Dilema Veche nr. 637 din 5-11 mai 2016
Work in progress! jpeg

Ziua Înfricoşatei Judecăţi ne-a prins anul acesta în Bucureşti. Fiind creştini de duminică, între orele 11 şi 12, am poposit la această sărbătoare terifiantă într-o biserică centrală. La predică, părintele a vituperat declamativ împotriva acestui veac păcătos, a ştiinţei şi tehnologiei care ne îndepărtează de „bunul Dumnezeu“, a PR-ului mundan care ne manipulează minţile. Apoi a trecut la lucruri serioase şi ne-a vorbit pe Do de sus despre chinurile iadului pregătite pentru cei păcătoşi, despre vămile văzduhului, despre diavoli cu furci adevărate care or să ne perpelească acolo la proţapul hadesian. Aporia noastră de după era: ori noi nu sîntem creştini, foarte probabil, ori el e afectat emoţional de PR-ul Sfîntului Duh. Pentru a risipi această evidență, după violenta înduhovnicire ne-am dus direct la o cîrciumioară, căci se cuvenea cu puţin mai mult vin să lămurim această aporie. Personajele simpozionului sînt descrise în funcţie de ce înseamnă pentru ei Înfricoşata Judecată: pentru Cristi (Cr.) – desluşirea tuturor aporiilor filozofale, pentru Ion (I) – sfîrşitul incertitudinii existenţiale, pentru Mihai (M.) – începutul simpozionului etern (syn împreună, pino a bea), pentru Clement (Cl.) – instaurarea dreptăţii.

Cr.: Dragii mei, ştiu că sînteţi indignaţi de predica părintelui şi vreţi să detaliaţi, dar n-o să vă las să bîrfiţi, pentru că, aşa cum aţi auzit, printre vămile alea ale văzdului una este cea a bîrfei! Mai mult, nu o să vorbim despre Dreapta Judecată, pentru că aia e treaba lui Dumnezeu, nimeni nu ştie cum va fi şi, în spirit de glumă, cred că şi Domnul încă mai lucrează la scenariu, supărat că noii sfinţi părinţi îi fură job-ul! Vin totuşi cu o temă care se leagă direct de această Judecată. Aşa că aş vrea să vorbim despre progres, material, duhovnicesc, despre evoluţie, puţin despre raportul ştiinţă-credinţă. Încep cu concluzia. Sfinţii Părinţi ai Bisericii s-au concentrat pe progresul duhovnicesc, pneumatiki proodos, nu pe cel material. Maxim Mărturisitorul vorbeşte despre progresul existenţial al desăvîrşirii omului de a fi, la a fi bine şi frumos, la a fi pururea bine şi frumos (einai, eu einai, eu aei einai). Este vorba de acea epectază, cum o numeşte Grigorie al Nyssei, un progres din slavă în slavă, pentru că tot el ne spune: cine stă pe loc păcătuieşte.

I.: Etimologic, atît progressus, cît şi proodos înseamnă mergere înainte, ceea ce implică dezvoltarea ascendentă spre kreiton (pros kreitona), spre ceea ce e mai bun, cum spuneau filozofii antici elini şi părinţii Bisericii. Practic, pentru a vedea care este progresul adevărat, pe care trebuie să-l urmărim, trebuie să ştim ce este binele (to kalon). Dacă binele înseamnă, ceea ce spune Maxim, anume eu aei einai, atunci trebuie să dăm însemnătate progresului spiritual, dacă însă binele se reduce la dezvoltarea materială, atunci primordial este progresul material.

Cl.: Hai că ai început să vorbeşti ca popa, e drept, cu alte cuvinte, ticluite bine, nu bolovănoase ca ale lui, dar ideea pe care, prin PR-ul vostru popesc vetust, vrei să ne-o inculci, e aceeaşi. Adică acest antagonism inept între progresul material şi cel duhovnicesc. Vă informez, preanecucernicilor, că şi progresul material are la bază progresul spiritual, adică invenţii, idei, viziuni, toate spre binele omului, care este şi trup. Nu înţeleg această mentalitate tîmpă de a neglija trupul pentru progresul duhovnicesc.

M.: Eu cred că aici avem de-a face cu o recrudescenţă a vechilor idei eretice maniheiste care considerau hyle – materia rea, de fapt considerau că provenienţa răului este această hyle. Sfîntul Augustin vă combate şi pe voi, spunînd că nu trupul coruptibil a adus sufletul la păcat, ci invers, sufletul păcătos a făcut ca trupul să fie supus păcatului. Progresul material, descoperirile ştiinţei îi îndepărtează de Dumnezeu şi de Biserică doar pe cei care aveau o credinţă greşită, bazată pe frică şi superstiţii. Sînt unii care tremură de teamă ca nu cumva să vină ştiinţa să le infirme credinţa. Credincioşilor adevăraţi nu le este frică de ştiinţă, pentru că Dumnezeu este cel care dă orice ştiinţă; nu aşa grăiaţi voi altădată?

Cl.: Exact, nu spuneaţi voi, cu citate din Sfinţii Părinţi, parcă Vasile cel Mare, că Dumnezeu nu ne-a descoperit toate lucrurile, astfel încît mintea să exerseze să caute toate adevărurile? Deci El ne invită la ştiinţă. Crede şi nu cerceta e o butadă ieftină a comuniştilor. Cum se face că adevăraţii oameni de ştiinţă cred în Dumnezeu? Dar să crezi cu adevărat în El înseamnă din cînd în cînd să te mai îndoieşti puţin de el, altfel e credinţă falsă!

I.: Nu vă contrazic. Între paranteze, chiar cred că îi place uneori să ne îndoim de El! N-aş vrea însă să facem confuzie între modul de teologhisire de astăzi şi cel al Părinţilor Bisericii, referitor la acest subiect. Şi vă dau un exemplu: cît scandal, cîtă sminteală a produs şi produce teoria evoluţiei a lui Darwin. Cu siguranţă, sînt lucruri de neacceptat în teoriile lui, cum ar fi evoluţia omului din maimuţă, deşi acestea au fost expuse vădit mai mult de către urmaşii lui, dar este evident pentru orice om logic că lumea a avut şi are o evoluţie. Nu a fost creată perfectă, ci spre perfecţiune. Această evoluţie nu este exclusă de marii teologi ai Bisericii pe care ar trebui să-i urmăm. Grigorie al Nyssei vorbeşte despre creaţia continuă a lumii, ca una ce este în permanenţă în procesul creaţiei (pantote ktizesthai). Aceasta implică şi calea evolutivă a universului şi a omului. Lumea şi istoria sînt într-o dinamică, aş spune, nemărginită. Teologic, lucrurile sînt clare, pentru că după teologul de mai sus numai Dumnezeu cel în Treime, necreat fiind, nu evoluează, pentru că este în totalitate desăvîrşit, în timp ce lumea şi omul, încă de la creaţia lor, au început calea evoluţiei şi a desăvîrşirii, o cale fără sfîrşit.

M.: Prea filozofic pentru mine, dar am reţinut ideea principală. Eu zic că ştiinţa ar trebui, pe de-o parte, să renunţe la infatuarea sa şi să accepte că fără un începător nu exista nici un început, iar acest început al celor ce sînt este negreşit Dumnezeu. Degeaba spui despre Big Bang, fără să spui cine l-a produs. Mai mult, vorbeşti despre foton, iar Scriptura scrie că Dumnezeu este lumină. Sau ne minunăm de alcătuirea şi coerenţa organică a corpului omenesc, dar nu tragem concluzia logică că numai o minte supremă putea face o astfel de alcătuire. Asta nu mai e ştiinţă, e neştiinţă. Pe de altă parte, teologia trebuie să iasă din închistarea ei şi să nu se mai teamă de ştiinţă, că aceasta este de la Dumnezeu. Ar fi bine să-i educe ştiințific pe credincioşi să nu mai creadă orbeşte, ci argumentat, chiar şi atunci cînd este ceva dincolo de argument. Şi aia e o ştiinţă. Cred că ar trebui făcut un sondaj să vedem cîţi credincioşi ar rămîne dacă, presupunînd prin absurd, s-ar demonstra ştiinţific că nu există Dumnezeu? Eu zic că… mulţi!

Cr.: Am înţeles noima; aşa e, credincioşilor nu ar trebui să le mai fie frică, pe Dumnezeu nu ni-l ia nimeni, e acolo, peste tot şi ne aşteaptă la El. Şi, da, bine ar fi ca teologii noştri să ne întoarcă la modul de teologhisire al Sfinţilor Părinţi, cărora nu le era frică de ştiinţă. Şi că tot s-a vorbit mult despre Nyssan, aş adăuga că a fost un progresist nu numai în cele ale teologiei ştiinţifice, ci şi în problemele sociale ale epocii. Astfel, deşi în vremea aceea predomina opinia lui Aristotel că sclavia este o lege naturală, care confirma filozofic regimul sclaviei, el a condamnat cu o rară asprime acest regim, explicînd că Dumnezeu a creat firea omenească liberă şi cu liber arbitru, şi de aceea toţi oamenii sînt egali. „Cum poţi să te trufeşti, spunînd că eşti stăpînul oamenilor, cîtă vreme eşti egal cu semenul tău?“ –întreba el în secolul al VI-lea şi, atenţie, aceste idei erau mai mult decît progresiste atunci. Cine dintre partizanii înflăcăraţi ai egalităţii oamenilor, prefăcîndu-se sau nu, nu ar fi invidios pe aceste cuvinte care s-au spus acum atîtea secole?

I.: Deci, dragii mei sympotes, conchid eu: Dumnezeu cel adevărat, cel care nu poate fi cuprins de sondajul lui Mihai, este izvorul întregii ştiinţe. El este cel care a sădit în om dorinţa de a şti, de aceea nu există nici o opoziţie între ştiinţa adevărată şi teologia adevărată.

Astfel, am săvîrşit simpozionul nostru ştiintific despre ştiinţă şi teologie. Ne-am dus fiecare la casa lui, cugetînd la evoluţia lumii şi a omului către cer nou şi pămînt nou. Work in progress!

Cristian Chivu este doctor în teologie al Facultății de Teologie a Universității „Aristotel“ din Salonic. Cea mai recentă carte: Sf. Grigorie Palama, Opere complete, vol. IV, ed. bilingvă (traducere, note, introducere), ed. Gîndul Aprins, 2016.

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.